Cu toate că Legea Educației conține prevederi foarte clare privind “păstrarea identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”, noua programă școlară pentru clasele de ciclu primar recomandă sărbătorirea Halloween-ului și a Sfântului Valentin la orele de curs.
Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba modernă pentru clasele pregătitoare, I și a II-a , programă care a primit girul Ministerul Educației în 2013, promovează și chiar propune cadrelor didactice să marcheze la școală aceste două sărbători importate.
Astfel, la clasa I, în cadrul unor activități de grup ce presupun “realizarea unor afișe pentru a marca sărbători în familie”, curricula recomandă sărbătorirea Halloween-ului prin lipirea de etichete pe bostani sau deghizarea școlarilor în vrăjitoare.
De cealaltă parte, la clasa a II-a, programa invocă sărbătorirea Sfântului Valentin pentru “redactarea unei urări pornind de la mesaje descărcate de pe site-uri de felicitări online”.
Principiu enunțat de lege, călcat în picioare de programă
Deși românii au aflat de existența acestor sărbători artificiale de câțiva ani, puțini le știu semnificația sau proveniența, acestea ajungând să stârnească mai multă vervă decât sărbători precum Paștele sau Crăciunul.
Scenariul este asemănător și în școli, deși, potrivit Legii Educației, printre principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior din România se numără și „principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român” .
În condițiile în care aceste două sărbători sunt importate în școli cu toată recuzita de rigoare, cu greu elevii mai pot deveni purtători și susținători ai specificului local și al sărbătorilor autentice.
Eminescu dispare din programa elevilor de-a III-a și a IV-a
De cealalată parte, în programele școlare pentru disciplina Limba și literatura română, pentru clasele a III-a și a IV-a, puse în dezbatere de Ministerul Educației, poetul național, Mihai Eminescu, lipsește cu desăvârșire.
În lista de lecturi suplimentare, dintre autorii români, sunt menționați foarte puțini din literatura clasică (Eminescu, Sadoveanu).
Programa conține o listă „orientativă” de autori și texte, pe baza cărora elevii să învețe la clasele a III-a și a IV-a (Tudor Arghezi – „Cartea cu jucării”, Ana Blandiana – “Întâmplări din grădina mea”, „Ce poți face cu două cuvinte?, Iordan Chimeț – „Cele douăsprezece luni ale visului”, Ion Creangă – „La scăldat”, „La cireșe”, „Pupăza din tei”, Roald Dahl, Gemma Elwin Harris, Michael Ende, Cornelia Funke sau Emil Gârleanu).
Alți autori de pe lista orientativă prezentă în programa școlară de Limba și literatura română pentru clasele a III-a și a IV-a sunt: Erich Kastner, Silvia Kerim, Paul Maar, Gellu Naum, Nikolai Nosov, Adrian Oprescu, Adina Popescu sau Marin Sorescu.
Programa pentru clasele a III-a și a IV-a ar urma să intre în vigoare din anul școlar 2015-2016.
O altă controversă referitoare la programele pentru învățământul primar este legată de faptul că învățăceii de clasa a II-a studiază, din acest an școlar, noțiuni din fizică, precum circuite electrice, forțe și magnetism, vibrații și circuit electric, fracții sau calcule cu numere mari.
În plus, elevii de 8 ani vor opera cu numere până la 1.000, în condițiile în care, până în acest an, socotelile de la clasă se făceau cu numere de la 1 la 100.
