Viceprimarul din Liteni şi-a turnat cu sârg la Securitate colegii de serviciu şi cunoscuţii

Viceprimarul actualului oraş Liteni, Vasile Prisăcariu, a fost dovedit ca turnător la Securitate, printr-o decizie rămasă definitivă a Curţii de Apel Bucureşti. Vasile Prisăcariu a depus anual zeci de note informative în perioada 1983-1989, iar de câteva ori a şi fost recompensat cu bani pentru activitatea depusă. Printre persoanele despre care a întocmit note informative se numără colegi de la ferma unde actualul viceprimar era şef în ultimii ani ai comunismului, dar şi o serie de cunoscuţi. Munca sa a fost apreciată de ofiţerii de la Securitate, care prin rapoarte anuale au decis să-l menţină „operativ”. Vasile Prisăcariu recunoaşte că a scris pentru temuta Securitate, numai că informaţiile oferite de el nu au avut darul de a produce prejudicii nimănui.

Deconspirarea viceprimarului s-a făcut la cererea lui Mihai Stăuceanu, un sucevean de loc din Liteni, fugit în Canada la începutul anilor 1980, şi care recent s-a întors în România pentru a face public trecutul lui Vasile Prisăcariu.

Prima zi de angajament, prima notă informativă

Vasile Prisăcariu a semnat angajamentul cu Securitatea pe data de 25 februarie 1983 şi s-a angajat să furnizeze informaţii sub numele conspirativ „Burlacu Ion”. Iar prima notă informativă a coincis cu ziua în care a semnat „pactul cu Diavolul”. În acea primă turnătorie, viceprimarul din Liteni a povestit, culmea ironiei, despre nemulţumirile unui bărbat pe care partidul l-a dat afară din funcţia de primar deoarece nu a vrut să se înscrie în CAP (Cooperativa Agricolă de Producţie).

Într-o altă notă informativă, Vasile Prisăcariu a vorbit „despre activitatea şi atitudinea faţă de societate” a unui bărbat din Liteni, afirmând suplimentar despre acesta că „duce aceeaşi activitate de hoinăreală, a mai adresat odată cuvinte urâte la adresa statului spunând că nu este împăcat cu această orânduire”.

Ulterior, „Burlacu Ion” scria despre acelaşi cetăţean din Liteni: „Nu s-a mai manifestat deocamdată cu cuvinte jignitoare la adresa statului nostru, dar este în urmărire permanentă în această problemă”. Aceste informaţii nu au rămas fără efect, „reacţionarul” fiind atenţionat de Securitate să-şi revizuiască atitudinea faţă de politica de partid şi de stat.

40 de informaţii oferite doar în primul an de colaborare

Fostul şef de fermă din Liteni s-a dovedit un informator sârguincios al Securităţii. Cel puţin aşa rezultă dintr-o notă de analiză întocmită de şeful postului de Miliţie din Liteni, plutonierul adjutant Tabarcea A. Potrivit acestuia, în 1983 Vasile Prisăcariu „a furnizat 40 de informaţii, din care 5 informaţii despre legionari”, iar „informaţiile furnizate au valoare operativă, informatorul contribuind în acest an la documentarea numiţilor (...), care au fost avertizaţi de organele de Securitate”.

Aceeaşi efervescenţă în munca de „spion” a continuat şi în anii următori. Astfel, în 1984 au fost semnate 46 de note informative, iar în 1985 numărul turnătoriilor a fost de 39, pentru ca în 1988 să fie înregistrate 31 de astfel de hârtii către Securitate.

Munca nu a rămas neplătită, iar pe 21 august 1985 şi pe 17 iulie 1986 a primit câte 300 de lei din partea ofiţerilor de legătură de la Securitate.

„Pârâtul a fost conştient, în sensul că a avut reprezentarea clară a faptului că relatările sale nu rămâneau fără urmări”

„Burlacu Ion”, alias Vasile Prisăcariu, a fost mereu apreciat de Securitate, iar rapoartele anuale o dovedesc cu vârf şi îndesat. „Este corect în munca de colaborare, iar culegerea de informaţii a fost făcută într-o manieră care nu a generat suspiciuni şi nici nu a fost deconspirat şi de aceea a fost propus a fi folosit în continuare pe lina problemei persoanelor fără antecedente”, sună caracterizările ofiţerilor de la Securitate despre Vasile Prisăcariu.

Curtea de Apel Bucureşti, instituţie care a analizat raportul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a ajuns la concluzia că informaţiile furnizate de actualul viceprimar din Liteni au adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

„Pârâtul a cules informaţii pentru Securitate despre anumite persoane, cetăţeni români, care se bucurau de toate drepturile constituţionale şi de toate libertăţile fundamentale ale omului. Aceste persoane nu aveau cunoştinţă de faptul că discuţiile purtate cu pârâtul erau transmise în mod secret Securităţii. Pârâtul a fost conştient, în sensul că a avut reprezentarea clară a faptului că relatările sale nu rămâneau fără urmări”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Vasile Prisăcariu: „M-au constrâns să colaborez”

Contactat telefonic, Vasile Prisăcariu a recunoscut că a bătut palma cu Securitatea. Chiar dacă amintirile trecutului nu-i sunt tocmai plăcute, viceprimarul din Liteni spune că de pe urma notelor sale informative nu a avut nimeni de suferit.

„Ceea ce am scris eu acolo nu a afectat pe nimeni. Am cerut să-mi fie adusă o singură persoană care a avut de suferit de pe urma mea, dar vă spun eu că nu există aşa ceva. Cei de la Securitate m-au constrâns să colaborez şi mi-au spus că am şi eu copii şi să am grijă. Venisem la Liteni de câteva luni, aveam 21 de ani şi eram abia ieşit de pe băncile şcolii, ce aş fi putut face?”, s-a întrebat retoric Vasile Prisăcariu.