Viceprimarul din Liteni și-a turnat cu sârg la Securitate colegii de serviciu și cunoscuții

Viceprimarul actualului oraș Liteni, Vasile Prisăcariu, a fost dovedit ca turnător la Securitate, printr-o decizie rămasă definitivă a Curții de Apel București. Vasile Prisăcariu a depus anual zeci de note informative în perioada 1983-1989, iar de câteva ori a și fost recompensat cu bani pentru activitatea depusă. Printre persoanele despre care a întocmit note informative se numără colegi de la ferma unde actualul viceprimar era șef în ultimii ani ai comunismului, dar și o serie de cunoscuți. Munca sa a fost apreciată de ofițerii de la Securitate, care prin rapoarte anuale au decis să-l mențină „operativ”. Vasile Prisăcariu recunoaște că a scris pentru temuta Securitate, numai că informațiile oferite de el nu au avut darul de a produce prejudicii nimănui.
Deconspirarea viceprimarului s-a făcut la cererea lui Mihai Stăuceanu, un sucevean de loc din Liteni, fugit în Canada la începutul anilor 1980, și care recent s-a întors în România pentru a face public trecutul lui Vasile Prisăcariu.
Prima zi de angajament, prima notă informativă
Vasile Prisăcariu a semnat angajamentul cu Securitatea pe data de 25 februarie 1983 și s-a angajat să furnizeze informații sub numele conspirativ „Burlacu Ion”. Iar prima notă informativă a coincis cu ziua în care a semnat „pactul cu Diavolul”. În acea primă turnătorie, viceprimarul din Liteni a povestit, culmea ironiei, despre nemulțumirile unui bărbat pe care partidul l-a dat afară din funcția de primar deoarece nu a vrut să se înscrie în CAP (Cooperativa Agricolă de Producție).
Într-o altă notă informativă, Vasile Prisăcariu a vorbit „despre activitatea și atitudinea față de societate” a unui bărbat din Liteni, afirmând suplimentar despre acesta că „duce aceeași activitate de hoinăreală, a mai adresat odată cuvinte urâte la adresa statului spunând că nu este împăcat cu această orânduire”.
Ulterior, „Burlacu Ion” scria despre același cetățean din Liteni: „Nu s-a mai manifestat deocamdată cu cuvinte jignitoare la adresa statului nostru, dar este în urmărire permanentă în această problemă”. Aceste informații nu au rămas fără efect, „reacționarul” fiind atenționat de Securitate să-și revizuiască atitudinea față de politica de partid și de stat.
40 de informații oferite doar în primul an de colaborare
Fostul șef de fermă din Liteni s-a dovedit un informator sârguincios al Securității. Cel puțin așa rezultă dintr-o notă de analiză întocmită de șeful postului de Miliție din Liteni, plutonierul adjutant Tabarcea A. Potrivit acestuia, în 1983 Vasile Prisăcariu „a furnizat 40 de informații, din care 5 informații despre legionari”, iar „informațiile furnizate au valoare operativă, informatorul contribuind în acest an la documentarea numiților (…), care au fost avertizați de organele de Securitate”.
Aceeași efervescență în munca de „spion” a continuat și în anii următori. Astfel, în 1984 au fost semnate 46 de note informative, iar în 1985 numărul turnătoriilor a fost de 39, pentru ca în 1988 să fie înregistrate 31 de astfel de hârtii către Securitate.
Munca nu a rămas neplătită, iar pe 21 august 1985 și pe 17 iulie 1986 a primit câte 300 de lei din partea ofițerilor de legătură de la Securitate.
„Pârâtul a fost conștient, în sensul că a avut reprezentarea clară a faptului că relatările sale nu rămâneau fără urmări”
„Burlacu Ion”, alias Vasile Prisăcariu, a fost mereu apreciat de Securitate, iar rapoartele anuale o dovedesc cu vârf și îndesat. „Este corect în munca de colaborare, iar culegerea de informații a fost făcută într-o manieră care nu a generat suspiciuni și nici nu a fost deconspirat și de aceea a fost propus a fi folosit în continuare pe lina problemei persoanelor fără antecedente”, sună caracterizările ofițerilor de la Securitate despre Vasile Prisăcariu.
Curtea de Apel București, instituție care a analizat raportul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a ajuns la concluzia că informațiile furnizate de actualul viceprimar din Liteni au adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
„Pârâtul a cules informații pentru Securitate despre anumite persoane, cetățeni români, care se bucurau de toate drepturile constituționale și de toate libertățile fundamentale ale omului. Aceste persoane nu aveau cunoștință de faptul că discuțiile purtate cu pârâtul erau transmise în mod secret Securității. Pârâtul a fost conștient, în sensul că a avut reprezentarea clară a faptului că relatările sale nu rămâneau fără urmări”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Vasile Prisăcariu: „M-au constrâns să colaborez”
Contactat telefonic, Vasile Prisăcariu a recunoscut că a bătut palma cu Securitatea. Chiar dacă amintirile trecutului nu-i sunt tocmai plăcute, viceprimarul din Liteni spune că de pe urma notelor sale informative nu a avut nimeni de suferit.
„Ceea ce am scris eu acolo nu a afectat pe nimeni. Am cerut să-mi fie adusă o singură persoană care a avut de suferit de pe urma mea, dar vă spun eu că nu există așa ceva. Cei de la Securitate m-au constrâns să colaborez și mi-au spus că am și eu copii și să am grijă. Venisem la Liteni de câteva luni, aveam 21 de ani și eram abia ieșit de pe băncile școlii, ce aș fi putut face?”, s-a întrebat retoric Vasile Prisăcariu.