În instanță

Austriecii de la Schweighoffer încearcă să scape de sechestrul pe terenuri instituit de procurorii DNA



Judecătorul Bogdan Bărbuță, la cererea afaceristului Constantin Babiuc, a dat 69 de hotărâri judecătorești cu cântec pentru o suprafață de 41,59 ha în zona Dornești
Judecătorul Bogdan Bărbuță, la cererea afaceristului Constantin Babiuc, a dat 69 de hotărâri judecătorești cu cântec pentru o suprafață de 41,59 ha în zona Dornești

Sechestrul asigurător instituit de procurorii structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție pentru o suprafață de 41,59 hectare de teren aflate în proprietatea austriecilor de la Holzindustrie Schweighoffer nu a fost digerat prea bine de conducerea acestei societăți care activează la Dornești. Conducerea firmei austriece a contestat în instanță această măsură asigurătorie, cerând ridicarea sechestrului.
Dosarul a fost înregistrat și s-a judecat ieri la Curtea de Apel Suceava, numai că magistrații nu au luat o decizie care să mulțumească firma Schweighoffer. Și asta pentru că dosarul mare, în care vor fi trimiși în judecată procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuță, primarul din Rădăuți, Aurel Olărean, și afaceristul Constantin Babiuc, și care vizează și aceste terenuri aflate în proprietatea firmei austriece, a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj.
Mai exact, contestația privind instituirea sechestrului asigurător a fost declinată spre competență și soluționare magistraților de la Curtea de Apel Cluj și, cel mai probabil, această cerere se va conexa cu dosarul pe care procurorii DNA se pregătesc să-l finalizeze cu rechizitoriu.
Istoricul celor 69 de hotărâri care le dau bătăi de cap austriecilor
Din ordonanțele de reținere întocmite de procurori a rezultat că există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
În intervalul 22 martie 2005 – 18 octombrie 2005, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuți, a pronunțat, sprijinit de inculpatul Babiuc Constantin Gavril, un număr de 69 de hotărâri judecătorești, cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc Constantin Gavril i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obținând un profit de aproximativ 4.000.000 lei.
Suprafața respectivă era inițial împărțită în parcele, terenurile fiind supuse regimului de publicitate reală imobiliară, respectiv, regimul de Carte funciară, situație specifică nordului Bucovinei.
Având în vedere această situație de fapt, Babiuc Constantin Gavril a întâmpinat greutăți la dobândirea celor 69 parcele (având o suprafață totală de 41,59 ha), al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea și existau mai mulți proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu își înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară.
Pentru a rezolva situația, Babiuc Constantin Gavril a apelat la judecătorul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, din cadrul Judecătoriei Rădăuți, căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat să emită în datele de:
– 22.03.2005 – un număr de 21 de hotărâri judecătorești;
– 23.05.2005 – un număr de 25 hotărâri judecătorești;
– 30.09.2005 – un număr de 12 hotărâri judecătorești;
– 18.10.2005 – un număr de 11 hotărâri judecătorești.
Cele 69 de hotărâri judecătorești au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat, pus la cale de către judecătorul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică împreună cu omul de afaceri Babiuc Constantin Gavril.
Hotărârile susmenționate au fost emise de către judecătorul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, după cum urmează:
– judecătorul nu a solicitat și nu a depus diligențe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară și planul de situație/identificare topocadastrală a suprafeței de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare;
– nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenția) îndeplinea condițiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil;
– nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate;
– a pronunțat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condițiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute și alte persoane;
– la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convențiilor, un număr de 6 nefiind semnate de către vânzător;
– într-unul dintre cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenției de vânzare-cumpărare;
– o serie de convenții au fost falsificate de către Babiuc Constantin Gavril;
– într-un număr de 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluționării dosarelor, au fost prezente părțile.



Recomandări