Prejudiciu de circa trei milioane de euro la două firme de plasare a forței de muncă în străinătate

Firmele din județ de plasare a forței de muncă în străinătate sub forma agenților de muncă temporară sunt suspecte că au fentat bugetul de stat cu multe milioane de euro. O amplă anchetă este în derulare în acest moment, iar primele rezultate arată că dimensiunea evaziunii fiscale este una uriașă.
Cercetările au început încă de acum câteva luni și sunt derulate de inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Suceava, iar până acum s-au finalizat actele la două dintre firmele controlate.
În aceste două cazuri, prejudiciul estimat este de circa trei milioane de euro, o sumă impresionantă. În cazul altor nouă firme din Moldova s-au finalizat cercetările, iar prejudiciul estimat și în aceste situații se ridică la încă zece milioane de euro.
Laborioasele cercetări vizează toate firmele de profil de pe raza de competență a Direcției Regionale Antifraudă Suceava, 60 la număr. Dintre acestea, jumătate nu au activitate, în timp ce restul au intrat în verificări.
Din cele 30 de firme de profil verificate, 11 au cauzat prejudicii de 13 milioane de euro, în timp ce pentru celelalte societăți de plasare a forței de muncă cercetările încă mai continuă.
În cazul celor două firme sucevene unde s-au depistat nereguli s-au înaintat plângeri penale la Parchet, ancheta urmând să fie continuată de procurori.
Cum funcționa sistemul
Schema prin care s-au produs aceste fraude este una foarte simplă și care se derulează de ani în șir. Doritorii unor locuri de muncă sunt angajați în țară de firmele de plasare de forță de muncă contra salariului minim pe economie din România, iar mai apoi pleacă să lucreze în țări din Uniunea Europeană în calitate de bucătari, șoferi etc. Pe lângă salariul minim pe economie, sucevenii primesc pe card, cu titlu de diurnă, între 500 și 2.500 de euro. Din această sumă, salariatul primește un anumit cuantum, iar diferența rămâne în conturile firmei de plasare a forței de muncă din Suceava.
Acest lucru este posibil deoarece firma din România facturează orele de muncă prestate în străinătate de oamenii trimiși din țara noastră.
Potrivit legislației în domeniul muncii și fiscalității, coroborat cu directivele europene privind agentul de muncă temporară, s-a stabilit că orice remunerație primită sub orice formă ar fi ea pusă la nivelul salariului minim din țara respectivă unde lucrează efectiv va fi asimilată salariilor și impozitată ca atare.
Aceste directive europene vin în scopul de a se evita evaziunea fiscală și de a nu se practica o concurență neloială pe piața forței de muncă din statele Uniunii Europene.
Neregulile au fost posibile ca urmare a faptului că firmele de plasare a forței de muncă au trimis oamenii în străinătate cel mult șase luni într-o țară, iar în acest fel aceștia nu au fost luați în evidențele fiscale din acel stat. Ulterior, pentru a evita apariția unor probleme, salariații erau trimiși prin rotație în alte state ale Uniunii Europene.