Ex-judecătorul Bogdan Bărbuță se cere acasă din arestul Poliției Capitalei

Bogdan Bărbuță, fost magistrat al Judecătoriei Rădăuți, suspendat între timp de Consiliul Superior al Magistraturii, se cere acasă. Ex-judecătorul a cerut înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă, respectiv arestul la domiciliu. Într-o primă fază, Curtea de Apel București a respins această solicitare și l-a obligat pe Bogdan Bărbuță și la plata a 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Omul care împărțea dreptatea la Rădăuți nu s-a împăcat cu această soluție și a contestat-o la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu a găsit clemență nici aici, așa că rămâne în continuare după gratii, în curând urmând să împlinească 90 de zile din momentul reținerii, pe data de 22 iunie 2014.
Potrivit anumitor surse, procurorii structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție lucrează în plin pentru a finaliza cât mai curând acest dosar și pentru a sesiza instanța de judecată cu rechizitoriu.
Bogdan Bărbuță a fost arestat alături de procurorul Dumitru Dîmbu, și el suspendat din funcție printr-o decizie a CSM, dar și alături de omul de afaceri rădăuțean Costel Babiuc, ultimul având de câștigat serios din „afacerile” cu fostul magistrat al Judecătoriei Rădăuți.
69 de hotărâri judecătorești date cu încălcarea legii
Potrivit comunicatului remis de anchetatori imediat după arestarea celor trei, în intervalul 22 martie – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuță, de la Judecătoria Rădăuți, a pronunțat nu mai puțin de 69 de hotărâri judecătorești, “cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității”, hotărâri prin care afaceristului Constantin Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 41,59 de hectare (79 de parcele), pe care patronul de la Nikodemus a înstrăinat-o ulterior, obținând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.
Dreptul de proprietate al respectivelor parcele nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea și existau mai mulți proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu își înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară, situație în care judecătorul Bărbuță a călcat în picioare toate procedurile legale și a pronunțat cele 69 de hotărâri „emise cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat”, arată procurorii DNA.
Anchetatorii precizează și care au fost ilegalitățile comise de judecătorul Bărbuță pentru a-i dărui afaceristului Constantin Babiuc cele 41,59 de hectare de teren prin pronunțarea celor 69 de hotărâri:
– judecătorul nu a solicitat și nu a depus diligențe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară și planul de situație/identificare topocadastrală a suprafeței de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare;
– nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenția) îndeplinea condițiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil;
– nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate;
– a pronunțat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condițiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute și alte persoane;
– la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convențiilor, șase nefiind semnate de vânzător;
– într-unul din cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenției de vânzare-cumpărare;
– o serie de convenții au fost falsificate de Constantin Babiuc;
– în 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluționării dosarelor, au fost prezente părțile.
Buba s-a spart de la un spațiu din zona centrală a municipiului Rădăuți
În virtutea bunelor relații dintre afaceristul Babiuc și judecătorul Bărbuță, în iunie 2006, magistratul îi mai face un cadou patronului de la Nikodemus și îi constată unui interpus al acestuia dreptul de proprietate asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, o parte din clădirea în care funcționa biblioteca municipală.
Nu a contat că la baza acelei hotărâri judecătorești a stat un antecontract de vânzare-cumpărare falsificat, nici că, mai arată anchetatorii, cererea de chemare în judecată era nesemnată și nedatată sau că în dosar apărea și o cerere de preschimbare a termenului nesemnată, iar hotărârea judecătorească a fost dată în lipsa unui extras de Carte funciară.
La fel, pentru judecătorul Bărbuță nu a contat nici faptul că la vremea respectivă clădirea avea o situație litigioasă, fiind revendicată în instanță de SC Obcina SA Rădăuți, firmă la care administrator este Arcadie Plămadă.
Lucrurile au început să se complice pentru judecătorul Bărbuță și afaceristul Babiuc în momentul în care, la 17 iunie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție îi recunoaște lui Arcadie Plămadă dreptul de proprietate asupra clădirii bibliotecii (ulterior, în 2011, Plămadă evacuează biblioteca). Și, din acel moment, afacerile ilegale ale cuplului judecător-afacerist încep să se năruie.
„Punerea în executare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus menționate ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită și, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăți comerciale controlate de Babiuc Constantin”, arată procurorii DNA.
Ce șpăgi primea judecătorul Bărbuță
Procurorii anticorupție arată că judecătorul Bogdan Bărbuță își făcuse un obicei din a primi șpagă pentru a pronunța hotărâri favorabile în dosarele pe care le judeca, iar magistratul nu era deloc pretențios.
Astfel, la data de 15 martie a.c., judecătorul ar fi primit de la o persoană o cutie cu ciocolată și o sticlă de vermut și a acceptat promisiunea mituitorului de a-i trimite ulterior și suma de 1.000 de euro. Toate astea, se arată în comunicatul DNA, „în schimbul intervenției pe care judecătorul a promis că o va face la un alt magistrat de la Judecătoria Rădăuți, pentru soluționarea favorabilă a unui anumit dosar în care persoana cumpărătoare de influență avea interes”.
O altă șpagă de care vorbesc procurorii DNA s-a primit în intervalul 2013 – mai 2014, când judecătorul Bărbuță a primit de la o altă persoană 500 de euro și produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), “bunuri în schimbul cărora a soluționat în mod favorabil mituitorului un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți, totodată dând asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluționarea recursului pentru a menține soluția favorabilă emisă în fond”.
Pe 19 martie a.c., respectiv 16 aprilie a.c., o altă persoană i-a dat judecătorului Bărbuță, susțin cei de la DNA, produse alimentare (35 de ouă și miere) și 1.000 de euro, “în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, învestit cu soluționarea unui dosar în care fiul cumpărătoarei de influență avea calitatea de reclamant”. Cel mai probabil, e vorba tot de judecătoarea Daniela Prandea.
Același Bogdan Bărbuță este acuzat că i-a promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuți pentru a obține o soluție favorabilă într-un dosar în care medicul avea calitatea de pârât.
Partenera de viață a lui Bărbuță, ex-judecătoarea Daniela Prandea, cercetată și ea în acest dosar
În acelați dosar este cercetată și ex-judecătoarea Daniela Mariana Prandea, de la Judecătoria Rădăuți, partenera de viață a lui Bogdan Bărbuță. La momentul în care s-a spart nebunia și s-au efectuat perchezițiile domiciliare, Daniela Prandea era internată la un spital din București. Ulterior, procurorii DNA au pus-o oficial sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și complicitate la șantaj, fiind decisă și luarea măsurii controlului judiciar.
Judecătoarea Daniela Mariana Prandea este acuzată de procurorii DNA că a făcut parte din scenariul pus la cale de către afaceristul Constantin Babiuc, cu complicitatea judecătorului Bărbuță, de a face presiuni asupra lui Arcadie Plămadă.
Pentru a-l determina pe Arcadie Plămadă să renunțe la acea parte din imobil, arată anchetatorii, patronul de la Nikodemus a pus la cale un șantaj.
Edilul rădăuțenilor, Aurel Olărean, a introdus în instanță, în numele primăriei, o acțiune prin care cerea radierea dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra imobilului câștigat de afacerist în 2008.
Dosarul a fost repartizat judecătoarei Prandea, care, “în intervalul 2011- 2014, a acordat un număr de 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24.06.2014, pentru a tergiversa soluționarea cererii respective”.
Cu dosarul ținut pe rolul Judecătoriei Rădăuți, Arcadie Plămadă nu putea să se folosească de clădirea respectivă, existând și presiunea că, în cazul pierderii procesului, trebuia să plătească zeci de mii de euro cheltuieli de judecată, după ce Primăria Rădăuți a angajat un avocat în această cauză, pentru un onorariu de succes de nu mai puțin de 65.000 de euro.