Centura de peste 46,5 milioane de euro a Sucevei, înecată ca țiganul la mal

Orice firmă de construcții care își respectă titulatura ar putea finaliza ruta ocolitoare a Sucevei într-o lună de zile, deoarece mai sunt puține lucrări de executat. SC CF Iași, antreprenorul din contract, nu se poate încadra însă în această categorie; nici până la această oră societatea nu a prezentat un grafic de lucrări agreat de beneficiar, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADR). Compania este cu plata la zi a lucrărilor, numai că nu prea mai are ce plăti pentru că pe șantierul de la Suceava nu se mișcă aproape nimic. Contractul de execuție, care ar fi trebuit încheiat în data de 7 iunie a.c., este oricum depășit, iar penalitățile de întârziere până la 31 august a.c. se ridică la circa 3,8 milioane de lei. Firma a returnat facturile de penalități, însă CNADR își menține poziția arătând că pe contractul de consolidare (pentru zona Hagigadar și la podul peste râul Suceava), la care s-a transmis ordinul de începere a lucrărilor în data de 16 aprilie a.c., nu s-a lucrat absolut nimic, iar pe cel al lucrărilor la varianta ocolitoare ritmul este extrem de lent. Și dacă la drumpenalitățile sunt de 0,05 la sută/ zi întârziere din valoarea prestațiilor neefectuate, respectiv 17,5 milioane lei, la consolidare SC CF trebuie să plătească penalități de întârziere de 0,1 la sută pe zi din valoarea lucrărilor din contract acceptate, de 43,062 milioane lei.
Și asta în condițiile în care pe ambele contracte mai sunt de executat 12 la sută din lucrări.
Stadiul actual al lucrărilor
Pe tronsonul I, de la stația de înaltă tensiune până la sensul giratoriu de la Moara, mai trebuie efectuate următoarele lucrări: 125 m terasament (terasament, balast, balast stabilizat și trei straturi de mixturi asfaltice), 3 km turnat strat de uzură, montat parapetul și rosturile la viaductul îngropat și finalizarea sensului giratoriu de la Moara. Petronsonul II, de la sensul giratoriu de la Moara la „Zidul Morții”, trebuie tensionat podul, turnat stratul de uzură pe tot tronsonul de 4 km și pe 1 km balast și balast stabilizat. La tronsonul III, de la „Zidul Morții” la Pătrăuți, lucrările sunt executate 99,9 la sută. Mai trebuie montați parapeții, făcute marcajele de direcționare și finalizat sensul giratoriu. Din informațiile noastre, SC CF ar fi avansat ca termen de finalizare 28 noiembrie a.c., dar în ritmul în care se lucrează, CNADR consideră și această dată ca nerealistă. O firmă cu capacitate de lucru, însă, ar putea aduce ruta ocolitoare în circulație într-o lună. Ieri, la lucru erau doar câțiva oameni, de la o firmă cu care SC CF are contract de prestări servicii. Și așa se ajunge la situația în care se tărăgănează la nesfârșit finalizarea unei șosele care înseamnă 12,42 km de drum, 16 poduri și 48 de podețe pentru care statul plătește circa 200 de milioane de lei fără TVA( circa 46,5 milioane de euro). La asta se adaugă alte milioane de euro care s-au plătit sau urmează să se plătească proprietarilor ale căror terenuri sunt străbătute de ruta ocolitoare.
Cine este în spatele SC CF
Din fostul blazon al SC CF Iași nu a mai rămas nimic după ce și-a schimbat succesiv stăpânii. Ultimul, Societatea de Construcții și Transport (SCT) SA București, a trecut prin mâinile unui personaj interesant pentru presa economică: Horia Simu. Potrivit acesteia, Simu a fost unul dintre „regii cuprului” din România, proprietar, alături de alte două persoane, al companiei Cuprom, din care au făcut parte Phoenix Baia Mare și Elcond Zalău. Acestea din urmă au fost cumpărate în 2003 de cei trei pentru numai 3,6 milioane de dolari. De asemenea, compania a mai cumpărat de la statul român și două mine de cupru pentru a avea materiale prime pentru rafinării. În 2009, compania a intrat în insolvență și comitetul Cuprom a decis valorificarea fabricii din Baia Mare la fier vechi. Tot Horia Simu este fostul acționar majoritar al CC CF București, companie ajunsă de asemenea în insolvență și prin intermediul căreia Simu a vândut un pachet reprezentând 62,2% din acțiunile firmei de construcții SCT București cu numai 6,4 milioane de lei (aproape 1,6 milioane de euro), preț considerat de analiștii economici ca fiind la jumătate față de cel real.
La SCT, principal acționar este acum grupul de firme Donau Finanz, înregistrat la Viena, care exercită managementul în cadrul firmei românești prin Do – Fi South East Holding. Horia Simu face parte în continuare din Consiliul de Administrație, conform unei hotărâri AGA din 2 octombrie 2012, având mandat până la data de 20 octombrie 2014.
Chiar dacă, în ceea ce privește firmele pe care le-a cumpărat, drumul administrării pare să fi fost spre insolvență, nu același lucru se poate spune despre toate afacerile lui Horia Simu. Nominalizarea sa într-un raport al Curții de Conturi din 26 aprilie 2013, realizat după un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, arată cum a câștigat 189 de milioane de dolari numai din cesioarea drepturilor de creanță de la foști proprietari care își revendicau imobilele în baza Legii 10/2001. Din raport reiese că, din lista cesionarilor în baza legii nr. 10/2001 pusă la dispoziția Curții de Conturi a României de reprezentanții ANRP, s-a constatat că există persoane care cumpără drepturi de creanță în mod constant. Pe primul loc în topul acestor persoane este Horia Simu, care „a înregistrat un câștig din cumpărarea drepturilor de creanță de circa 189 milioane dolari (curs dolar la 05.03.2008 (emis titlul de conversie nr. 140) = 2,45 lei/dolar)”, conform raportului. În urma verificărilor efectuate de echipa de control a Curții de Conturi, în dosarele în care au fost cesionate drepturile de creanță, s-a sesizat faptul că cele mai multe drepturi au fost transmise la prețuri derizorii în comparație cu valoarea care reiese din evaluarea proprietăților imobiliare revendicate.