Taxa pe centrala de apartament şi liberalizarea preţului gazelor naturale,, „bombele” care ar putea afecta aproape 15.000 de familii din Suceava

Sucevenii care îşi asigură căldura şi apa caldă utilizând centrale de apartament se pot aştepta ca de anul viitor sau cel târziu din 2016 să plătească o taxă de poluare, pentru emisiile de carbon produse.

Această cheltuială suplimentară se va adăuga uneia şi mai mare, generată de creşterea preţului gazelor naturale, cu cel puţin 51% faţă de tariful actual.

Practic, cei care au „fugit” de sistemul centralizat de termoficare, în căutarea confortului oferit de centralele de apartament, în care fiecare îşi reglează consumul după necesităţi şi nu mai depinde de programul de furnizare a apei calde, de revizia de vară sau de vecinii rău-platnici, s-ar putea să fie tentaţi să se întoarcă la sistemul centralizat, care, deşi are şi incovenientele sale, s-ar putea dovedi mai puţin costisitor.

Uite taxa, nu e taxa

Recent, premierului Victor Ponta i-a „scăpat” informaţia că, începând din 2016, românii cu centrale termice de apartament urmează să plătească o taxă de poluare.

Ulterior, premierul a revenit asupra declaraţiei şi a ţinut să-i liniştească pe români, spunând că Guvernul pe care îl conduce nu va institui această taxă şi că de fapt trebuie luate măsuri de încurajare a populaţiei să folosească sistemul centralizat de termoficare, în paralel cu măsurile de eficientizare a activităţilor termocentralelor, reducerea emisiilor de noxe fiind o măsură obligatorie pentru toate statele membre UE.

Totuşi, contactat de Evenimentul Zilei, ministrul Mediului, Attila Korodi, a explicat că încă se poartă negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru stabilirea modalității de aplicare a taxei de poluare, care vizează şi centralele de apartament.

Despre introducerea acestei taxe se discută încă din 2009, dar 2015 este termenul limită până când poate fi amânată. Anul trecut, una din ideile vehiculate în privinţa acesteia era ca fiecare proprietar de centrală individuală să achite câte 30 de lei pentru fiecare gigacalorie produsă.

Dacă această taxă s-ar aplica în România după modelul din Franţa, care a introdus-o în 2010, fiecare familie va fi taxată în funcţie de consumul de electricitate şi gaze indicat în facturile eliberate de furnizorii de utilităţi. Astfel, taxa s-ar adăuga unui serviciu pe care populaţia oricum îl plăteşte, aşa cum s-a procedat şi cu taxa pentru energie verde, introdusă în facturile de energie electrică.

Practic, toţi posesorii de centrale individuale, fie că folosesc drept combustibil gazul metan sau energia electrică, sunt obligaţi să plătească taxa, care le va fi inclusă în factura de consum.

Rămâne de văzut ce măsură va fi adoptată în privinţa posesorilor de centrale pe biomasă, care, în ţări precum Suedia sau Finlanda, au fost scutiţi de această taxă, ca măsură de încurajare a utilizării energiei regenerabile.

În condiţiile în care impunerea unor taxe pentru emisiile de carbon au fost stabilite la nivelul Uniunii Europene încă din 2009, iar în unele ţări membre se aplică deja de câţiva ani, e greu de crezut că România va reuşi să scape de această obligativitate.

Sistemul centralizat de termoficare, considerat o alternativă viabilă pe termen lung

„Introducerea taxei pentru emisii de carbon pentru posesorii de centrale şi alinierea preţului gazului metan la tarifele din UE vor favoriza sistemele de termoficare centralizată. Este de aşteptat ca atunci, mulţi dintre cei care au plecat de la sistemul centralizat să îşi dorească să revină, pentru că se va dovedi mai convenabil”, a declarat directorul Termica, Ovidiu Dumitrescu.

Acesta a spus că, în ciuda vremurilor tulburi pe care le trăieşte acum societatea de termoficare a Sucevei, cererile de debranşare sunt la nivelul celor din 2013 şi 2012, ceea ce demonstrează că foarte mulţi suceveni au încredere în sistemul centralizat şi nu îşi doresc să renunţe la el, decât când sunt forţaţi de anumite situaţii care îi pun în dezavantaj.

„Agenţii economici plătesc de multă vreme taxe pentru noxele emise. Posesorii de maşini de asemenea. Poluarea pe care o produce un autovehicul e foarte apropiată de cea a unei centrale de apartament, încât impunerea acestor taxe este un fel de echilibrare a situaţiei. Orice ardere a unui combustibil implică costuri pentru luarea unor măsuri antipoluare”, a explicat directorul Termica de ce introducerea taxei de poluare pentru posesorii de centrale este o măsură deloc surprinzătoare.

În schimb, cei care au centrale de apartament sunt de-a dreptul furioşi că vor trebui să plătească o nouă taxă, pe care o consideră injustă, oricât de mică sau mare ar fi ea.

„În cadrul Asociaţiei 44, din cele aproximativ 1.150 de apartamente, mai bine de 700 de locuinţe, adică mai mult de jumătate, nu mai sunt racordate la sistemul centralizat. Oamenii sunt deja îngrijoraţi, nu ştiu unde se va ajunge, dacă se ia această măsură, să fie taxaţi pentru fumul care iese pe ţeavă şi de multe ori nici măcar nu se vede. În altă parte trebuie căutaţi poluatorii, nu în rândul lor”, consideră Cristi Reuţ, casierul uneia dintre cele mai mari asociaţii de proprietari din cartierul Burdujeni

Explozia preţului la gaze, cea mai mare ameninţare pentru posesorii de centrale

Cea mai grea „lovitură” pe care o vor încasa sucevenii care se încălzesc folosind gazul metan – aproximativ 15.000 de familii, va fi cea a preţului acestui combustibil.

România şi-a asumat un calendar de liberalizare totală a pieţei gazelor naturale pentru populaţie, care să se întindă până în 2018. Practic, în acel an, ar urma ca populaţia să primească gaze la un preţ negociat direct, pe piaţa liberă, între producători şi furnizori, iar statul să nu mai aibă vreun  cuvânt de spus în privinţa preţului sau a sursei gazelor. Acest calendar presupune o creştere trimestrială a preţurilor, cu câteva procente de fiecare dată, în fiecare an, până în 2018, şi a stârnit temeri referitoare la cât de mult poate suporta populaţia preţurile rezultate la finalul procesului.

Conform calendarului stabilit, în 2014, preţurile plătite de populaţie ar urma să crească cu 3% în 1 octombrie.

În 2015 se prevede creşterea preţului cu 2% în ianuarie, cu 3% în 1 aprilie, cu 4% în 1 iulie şi cu 3% în 1 octombrie.

Pentru 2016 sunt prevăzute alte etape, care vor însemna creşteri de preţ cu câte 3% în 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie.

Creşterile de preţ pentru 2017 sunt cu 2% în 1 ianuarie, 2% în 1 aprilie, 5% în 1 iulie şi 3% în 1 octombrie.

Pentru 2018, preţul ar urma să crească cu câte 3% în 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie.

Totuşi, Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat acum câteva zile că majorarea de preţ de la 1 octombrie nu va mai avea loc şi că se încearcă negocierea unui alt calendar de liberalizare a pieţei gazelor naturale pentru o perioadă mai lungă.

Ţări care au introdus taxa pentru emisiile de carbon

Finlanda a fost prima ţară care a introdus taxa per tona de dioxid de carbon, în 1990. Iniţial era o taxă pe conţinutul de carbon, însă ulterior a fost schimbată şi a devenit o taxă pe carbon şi energie, de aproape 18 euro pe tona de CO2.

Suedia a introdus în 1991 o taxă care în prezent este de 150 de dolari per tona de carbon, însa taxa nu se aplică la combustibil folosit pentru generarea de electricitate, iar companiile industriale nu plătesc decât 50%.

Consumatorii non-industriali plătesc o taxă separată, fiind scutiţi cei care folosesc biocombustibil. Taxa, în felul în care a fost aplicată, a dus la creşterea gradului de utilizare a biocombustibilului pentru încălzire şi industrie.

Marea Britanie a introdus o taxă în 2001 pentru energie în comerţ, industrie şi sectorul public, fondurile fiind folosite pentru sprijinirea programelor pentru energii alternative.

Franţa a introdus în 2010 taxa pe emisiile de carbon, stârnind un val imens de reacţii negative. Nivelul taxei a fost stabilit la 17 euro pe tona de dioxid de carbon, în cazul gospodăriilor şi al întreprinderilor, sau 4 eurocenţi pe litru de benzină, dar măsura a fost aplicată doar o scurtă perioadă de timp, fiind anulată în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.