În greva foamei de șase săptămâni, rădăuțeanul Vasile Lavric a fost transferat la Penitenciarul-spital Târgu Ocna

Aflat în greva foamei de șase săptămâni, Vasile Lavric, deținutul acuzat de disparițiile misterioase ale celor trei surori de la Rădăuți, a fost transferat din Penitenciarul Botoșani la Penitenciarul-spital Târgu Ocna, după ce starea de sănătate a acestuia s-a înrăutățit ca urmare a refuzului de hrană.
„Preferă să moară, decât să stea nevinovat după gratii”
Acum două săptămâni, rădăuțeanul a ajuns de două ori în câteva zile la Urgențele Spitalului Județean Suceava, făcându-i-se rău în timp ce aștepta să fie dus într-una din sălile de judecată ale Tribunalului Suceava.
„E foarte slăbit, abia mai vorbește, a intrat de trei ori în comă diabetică. Preferă să moară, decât să stea nevinovat după gratii. Începe școala îndată și eu nu am bani să trimit copiii la cursuri. El era singurul care întreținea toată familia, inclusiv pe cei doi părinți bolnavi ai lui”, povestea, ieri, concubina lui Vasile Lavric, care susține în continuare că cele trei presupuse victime dispărute sunt în viață, bine mersi, în Italia.
Vasile Lavric nu a ajuns după gratii în dosarul dispariților celor trei surori, una dintre acestea fiind fosta sa soție, Nicoleta Lavric (fostă Iordache), ci pentru o tentativă de omor comisă în urmă cu 14 ani împotriva acesteia din urmă.
Procurorii susțin că, în noiembrie 2000, Lavric și-a lovit soția de atunci, Nicoleta Lavric, cu un ciocan în cap, în mod repetat. Deși loviturile nu i-au pus femeii direct în pericol viața, procurorii au invocat intenția, modul în care s-a petrecut agresiunea – lovituri de ciocan în cap, pentru a-i reține infracțiunea de tentativă de omor.
„În anul 2000, este adevărat, am avut un incident cu soția mea, care dintr-un accident a căzut, lovindu-se la cap. Venind de la o petrecere, soția mea, fiind amețită de alcool, m-a împins cu un scaun, trântindu-se cu capul de marginea sobei”, este varianta lui Vasile Lavric.
Un caz plin de mister și un dosar închis din lipsă de probe și redeschis după șapte ani
La vremea respectivă, soția sa a ajuns la Spitalul Municipal Rădăuți, unde a primit îngrijiri medicale, după care a fost externată și a trăit încă cinci ani alături de soțul ei. A dispărut fără urmă în aprilie 2005. Două luni mai târziu, avea să dispară și Ramona Iordache (18 ani atunci), tânără cu care Vasile Lavric avea un copil în urma unei relații extraconjugale.
După cele două dispariții misterioase, mama fetelor le-a povestit polițiștilor și despre o altă fată de-a ei, Iuliana, pe care nu a mai văzut-o din 1995, de când tânăra avea doar 16 ani.
Inițial, ancheta în acest caz a fost făcută de ofițeri ai Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, sub coordonarea unui procuror criminalist. În septembrie 2006, din lipsă de probe, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului.
Spre sfârșitul anului trecut, însă, dosarul uitat într-o arhivă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a fost preluat de către Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar spre mijlocul lunii aprilie a.c., anchetatorii de la București au descins la Rădăuți și l-au săltat pe Vasile Lavric, acesta fiind arestat preventiv nu pentru disparițiile celor trei surori, ci pentru o presupusă tentativă de omor comisă în urmă cu 14 ani.
Pe data de 8 iulie a.c., Vasile Lavric, închis la Penitenciarul Botoșani la acea vreme, a anunțat conducerea unității de detenție că intră în greva foamei, susținându-și cu vehemență nevinovăția.