În zilele de 16 și 17 august, la Ciocănești, satul cultural al României pentru anul 2014, s-a desfășurat a XI-a ediție a Festivalului Național al Păstrăvului, manifestare care a atras mii de turiști din țară și străinătate. Premergător acestui festival, începând cu 11 august a avut loc săptămâna plutăritului, turiștii asistând la etapele construirii unei plute și la lansarea la apă a acesteia.
“Năluci pe ape – plutașii”
Deschiderea ediției de anul acesta a Festivalului Național al Păstrăvului din comuna-muzeu Ciocănești a fost marcată prin lansarea cărții “Năluci pe ape – plutașii” a scriitorului Paul Brașcanu și prin simpozionul “Lada de zestre”.
Cartea „Năluci pe ape – plutașii” a lui Paul Brașcanu a fost prezentată de col. (r) Ioan Abutnăriței, cunoscut monograf al zonei Dornelor. Este o lucrare în care autorul redă istoria plutăritului în Bucovina și în tot bazinul râului Bistrița.
Autorul a precizat: „Nu se mai aude în văi ecoul vocii lor, dând comenzi scurte, icnite. Nu mai coboară plute pe Bistrița, la primele lacrimi de soare, strecurate prin cetini de brad și frunze de arin. Își cântă singurătatea doar râul, șoptind în umbra pădurii, prin rădăcini, bulboane și pietre. Au plecat departe plutașii, iar urmele lor, săpate în drum fără pulbere, sunt azi… năluci pe ape”.
Ioan Abutnăriței ne-a spus: „Este o carte care face parte din seria «Istorii și povești din Ciocănești», o carte scrisă foarte bine. Paul Brașcanu chiar a făcut un progres de la prima carte din seria celor pe care dorește să le scrie despre tot ceea ce se întâmplă în Ciocănești. Prima carte, «Oul între simbol și artă», ca orice carte de început mai avea și stângăcii, dar cea despre plutărit este foarte bine documentată, ilustrată cu foarte multe fotografii, unele obținute cu un efort deosebit din Austria și din alte zone, care au avut legătură cu Bucovina”.
Expoziție de lăzi de zestre
Ediția din acest an a Festivalului Național al Păstrăvului a avut o secțiune specială dedicată lăzilor de zestre. De la Marilena Niculița, muzeograf la Muzeul Ouălor Încondeiate Ciocănești, am aflat că prima expoziție cu lăzi de zestre a fost organizată anul trecut, tot la Festivalul Păstrăvului, fiind apreciată de cei care au trecut pragul spațiului expozițional amenajat în Casa de Cultură “Florin Gheuca”, chiar dacă erau expuse lăzi de zestre numai din Ciocănești. A doua expoziție cu lăzi de zestre din județul Suceava a fost vernisată la ediția din acest an a Festivalului Ouălor Încondeiate, cea de-a treia expoziție fiind dedicată lăzilor de zestre din Moldova din stânga și din dreapta Prutului. Pe lângă lăzile de zestre specifice județelor din Moldova, a fost prezentată și lada de zestre a mireselor din satul Bardar – Ialoveni din Republica Moldova.
În cadrul simpozionului dedicat lăzilor de zestre, etnografi din Iași, Bacău, Botoșani și din Republica Moldova, împreună cu moderatoarea întâlnirii, etnograf prof. dr. Angela Olaru, Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie și Folclor Vatra Dornei, și profesoara Dorina Paicu, președinta Asociației Culturale „Vechea Bucovină”, au discutat despre importanța lăzilor de zestre în viața unei familii. Lăzile de zestre reprezentau un semn al hărniciei miresei. Dacă zestrea era până în podul casei era bună de măritat.
„Este o inițiativă deosebită a ciocăneștenilor învierea tradiției lăzilor de zestre, fie și ca obiect de muzeu. Lăzile de zestre reprezintă o pagină din istoria comunităților legată de un moment deosebit din viața oamenilor, căsătoria”, a precizat profesoara Paraschiva Abutnăriței.
Printre exponate s-a aflat și lada de zestre a Valeriei Ciocan, câștigătoare a premiilor I la toate concursurile etnografice dedicate lăzilor de zestre. O prezentare care a captivat atenția celor prezenți a fost aceea a lăzii din Republica Moldova, „conotațiile obiectelor din ladă fiind aceleași, doar tradițiile legate de obiceiul pregătirii lăzii sunt un pic diferite”, așa cum a precizat reprezentanta Ansamblului „Țărăncuța” din Bardar – Ialoveni.
Incursiune pe muntele Suhard
Tot sâmbătă a avut loc și o incursiune pe muntele Suhard împreună cu Grupul vocal instrumental „Piatra Șoimului” din Câmpulung Modovenesc și cunoscuta solistă Dorica Rațiu. Prima oprire a celor peste 100 de turiști care au urcat pe munte, printre care s-au aflat prefectul Florin Sinescu și Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava, a fost la Mănăstirea „Sfânta Cruce” pentru o scurtă rugăciune. Al doilea popas a fost la stâna Șfețărie, unde gazdele au așteptat turiștii cu tot felul de bunătăți tradiționale. Pe lângă caș și urdă, toți cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit și alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Turiștii au fost interesați și de modul cum se făcea șvaițerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs.
Plutăritul pe Bistrița Aurie, ocupație străveche a ciocăneștenilor
Plutăritul pe Bistrița Aurie, ocupație străveche a ciocăneștenilor, a fost un alt punct de atracție al Festivalului Păstrăvului. Sâmbătă, 16 august, turiștii au așteptat de la ora 13.00 ca plutele să pornească spre Ciocănești, dar ploaia căzută două ore mai târziu le-a cam stricat planurile. Abia la ora 16.00, pe o ploaie torențială, plutele au început să alunece pe Bistrița, iar după câteva minute soarele a ieșit spre bucuria celor aflați pe plute, făcând parcă în ciudă celor care nu au avut umbrele și îmbrăcăminte groasă și au renunțat la plimbare.
Duminică, în cadru festiv, primarul Radu Ciocan a oferit câte o diplomă și o geantă celor cinci plutași, Vasile Raia, Vasile Morariu, Savu Rusu, Dumitru Șcheul și Peter Cântea, care au păstrat tradiția și în acest an. Pentru că pe vremuri plutașii erau cinstiți de localnici atunci când coborau pe Bistrița, și anul acesta sătenii i-au cinstit cu afinată și palincă.
Comuna Ciocănești poartă de intrare în județul Suceava
Ediția din acest an a festivalului a mai avut în program redeschiderea minei turistice Oița, o seară dedicată muzicii folk și poeziei, printre invitați numărându-se Vasile Mardare, Sorin Poclitaru și Ștefania Iacob. Au fost premiate „Cea mai frumoasă casă tradițională”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Costumul popular” și „Lada cu zestre”, spectacolul folcloric „Cântec, joc și voie bună”, în cadrul căruia au evoluat ansamblurile „La porțile neamului” (Palanca) și „Poienița” (Poiana Stampei), David și Miruna Țăran, Laura Erhan, Daggu Project, Alexandru Brădățan, Vlăduța Lupău și Delia.
Festivalul s-a încheiat cu Hora Plăieșilor.
Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava, a declarat:„Trebuie să fim cu toții mândri că această comună a câștigat un titlu important în România, fiind desemnată cea mai frumoasă comună din România. Este meritul domnului primar, al Consiliului Local și al gospodarilor de aici, din Ciocănești. Important este că și Guvernul României a asigurat finanțare prin Autoritatea Națională de Turism. La fel de important este că încet, încet comuna Ciocănești capătă acces către un viitor mai bun pentru că lucrăm și la drumul național 18, dar lucrăm și la foarte multe proiecte”.
Prezent la manifestările de la Ciocănești, prefectul Florin Sinescu a apreciat diversitatea manifestărilor organizate: „În momentul când spunem Ciocănești spunem tradiții, pentru că plutăritul, încondeiatul ouălor, elemente care țin de filonul românesc al zonei sunt elemente pe care le regăsim la dumneavoastră acasă. Un sat de gospodari care a câștigat un premiu important, Sat românesc cultural, și totodată o zonă în care lucrurile se desfășoară după o strategie bine gândită. Primarul și Consiliul Local au realizat lucruri importante, de la an la an lucrurile înaintează, și de aceea vă asigur că suntem alături de dumneavoastră. Comuna Ciocănești trebuie să fie și o poartă de intrare în județul Suceava, și acest lucru trebuie să înceapă cu drumul care străbate comuna. Sper ca anul viitor să turnăm covorul asfaltic”.
