Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În urmă cu câteva săptămâni, pe cerul de deasupra fermei din apropierea localităţii Dumbrăveni s-au adunat nori negri, ameninţători. Pentru familia Mătrăşoaia, ploaia torenţială care a urmat putea pune la pământ munca de câteva luni de zile. Totuşi, Dumnezeu a ţinut cu Vasile Mătrăşoaia, iar legumele pe care le cultivă cu pasiune şi dragoste au fost salvate, iar acum arată ca în revistele distribuite pe piaţă de marii producători de profil.
„Apa a fost de aproape jumătate metru, iar dacă mai ploua 10 minute probabil că nu mai rămânea nimic. Am spus că nu mai salvez nimic, dar apoi am apelat la specialiştii unei firme de renume în domeniul legumiculturii, care mi-au recomandat să folosesc un produs ecologic, Osiryl pe numele său, cu ajutorul căruia am <reînviat> plantele”, a rememorat Vasile Mătrăşoaia clipele de coşmar prin care a trecut.
Vasile Mătrăşoaia, doi în unu: specialist şi muncitor
„Căsătorit” a doua oară, dar cu legumele de la fermă, Vasile Mătrăşoaia îşi dedică toate eforturile pentru a-şi vedea „copiii” crescând şi rodind. Se uită cu dragoste la fiecare fir de roşie sau gogoşar şi ştie mereu ce vor aceşti copii tăcuţi. Nu i-a „certat” niciodată şi spune că acesta este unul din secretele succesului, fireşte pe lângă multă, foarte multă muncă, şi cunoştinţe temeinice în domeniu.
Marea sa nemulţumire rămâne faptul că nu găseşte oameni care să-l ajute la muncile de la fermă. Este şi foarte exigent, dar modul cum arată grădina sa nu lasă loc de discuţii inutile.
„Eu sunt şi specialistul şi muncitorul, că altfel nu se poate la noi. De la începutul anului au venit zeci de oameni care au lucrat 1-2 zile, cel mai mult a rezistat unul vreo două săptămâni. Apoi fug toţi, de parcă banul se câştigă stând la crâşmă”, spune legumicultorul originar din Bursuceni.
Piaţa de desfacere, o altă problemă cu care se confruntă
Lipsa oamenilor care să câştige un ban cinstit din munca la serele şi grădina sa nu este singurul motiv de nemulţumire pentru Vasile Mătrăşoaia. Concurenţa neloială şi legumele de proastă calitate care sunt vândute pe piaţa suceveană îi provoacă repulsie.
Deşi a ridicat lângă Dumbrăveni un adevărat imperiu al legumelor, Vasile Mătrăşoaia vinde doar parţial producţia de roşii, ardei, gogoşari sau varză. Traseul legumelor spre casele sucevenilor trece aproape invariabil prin mâna soţiei, Maria, cea care este „şef de raion” peste două tarabe în Piaţa Mare.
„Problema este că noi avem suficiente legume, dar nu avem o piaţă de desfacere care să acopere producţia. Din păcate, mulţi oameni preferă să cumpere produse care arată frumos, dar care nu sunt calitative. Legumele de aici de la noi sunt ecologice 100%, iar preţurile abia ne ajută să ne acoperim munca şi investiţiile. E greu, dar atâta timp cât am putere de muncă şi îmi place nu o să mă opresc”, a anunţat Vasile Mătrăşoaia.
Ploile au afectat parţial şi activitatea fermei de animale a familiei Mătrăşoaia
Dacă pentru Vasile Mătrăşoaia ploile au fost la un pas să-i distrugă culturile, Marius, fiul său, a plâns şi a râs în acelaşi timp. Afacerea sa cu animale a avut şi de suferit, dar a şi prosperat.
„Din cauza ploilor o parte din furaje, mai exact vreo 50 de baloţi de lucernă care erau pe câmp şi pe care nu am reuşit să-i aduc acasă, s-au deteriorat. Apa care băltea nu mi-a permis să scot animalele pe câmp aproape o săptămână, iar toate acestea mi-au dat ceva bătăi de cap”, a mărturisit Marius Mătrăşoaia.
Totuşi, precipitaţiile au creat un imaş cu multă hrană pentru animale, iar în ţarcul aflat la doi paşi de ferma din Dumbrăveni acestea pasc o iarbă suficient de mare.
În fermă există 52 de bovine, din care 12 sunt vaci cu lapte, 12 sunt junici, iar restul tauri şi tineret. Dacă taurii sunt îngrăşaţi şi ajung şi la 800 de kg înainte de a fi vânduţi, vacile îi aduc zilnic proprietarului în jur de 180 de litri de lapte.
Jumătate din această cantitate este achiziţionată de un procesator din zona de munte a judeţului, iar restul laptelui este folosit pentru creşterea viţeilor.
Şi Marius are o nemulţumire, care pleacă de la faptul că recensământul animalelor se face doar o dată la patru ani şi nu în fiecare an.
„De exemplu, anul trecut aveam doar 28 de animale pentru care primesc subvenţie. Acum am mai multe, dar abia în 2017 le pot trece în registre la APIA în vederea acordării subvenţiilor. Este o anomalie care ar trebui remediată cât mai rapid”, spune Marius Mătrăşoaia.
Ce legume cultivă şi vinde Vasile Mătrăşoaia
Cu ani buni de experienţă în domeniu, Vasile Mătrăşoaia ştie că pe piaţă trebuie adusă o varietate cât mai mare de legume. Aşa se face că anul acesta a cultivat 11 soiuri de vinete, din seminţe provenite de la producători din România, Elveţia, Spania şi Franţa. Ceva mai numeroase, 13 la număr, sunt soiurile de varză cultivate, unele dintre ele pe care deja le vinde pe piaţă. În serele şi grădina legumicultorului din Bursuceni mai sunt şase soiuri de roşii, şapte soiuri de ardei, trei soiuri de gogoşari şi patru soiuri de ardei capia.
Culturile din 2014 mai cuprind patru tipuri de conopidă, două tipuri de ţelină, trei tipuri de morcov şi două tipuri de pătrunjel.
Ca element de noutate, anul acesta a cultivat şi brocoli. „Este o legumă cerută pe piaţă, iar oamenii de ştiinţă susţin că este anticancerigenă. Dacă se va adapta şi va creşte normal, va deveni o cultură permanentă”, a precizat Vasile Mătrăşoaia.
