Ce ar spune procurorul-șef Dumitru Dîmbu despre inculpatul DNA Dîmbu Dumitru

Arestat preventiv de aproape o lună de zile, la cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, fostul procuror-șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu (suspendat între timp din funcție) se consideră pe deplin nevinovat, ne-au mărturisit surse apropiate magistratului a cărui încătușare a cutremurat justiția suceveană.

Acuzațiile ce i se aduc ex-procurorului-șef sunt doar o mică parte dintr-un dosar de corupție în care personajele principale, în scenariul conturat de DNA, sunt judecătorul Bogdan Bărbuță și omul de afaceri Constantin Babiuc (arestați preventiv în aceeași zi cu Dumitru Dîmbu). Până și judecătoarea Daniela Prandea, cea față de care s-a dispus acum două zile măsura controlului judiciar, apare mai des amintită în actele de acuzare ale procurorilor anticorupție decât fostul procuror-șef de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Inculpatul Dîmbu, un individ necunoscut celor care îl cunoșteau pe procurorul Dîmbu

În caracterizarea făcută de procurorii DNA în faţa judecătorilor care au decis arestarea preventivă a procurorului Dumitru Dîmbu se spune despre fostul şef de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava că „pe parcursul investigațiilor și cercetărilor a dat dovada unui comportament mult mai apropiat de cel al unei persoane preocupate de obținerea de venituri în orice fel, de consolidarea propriei influențe în scopuri ilicite, ajungând să fie recunoscut în județul Suceava drept autoritate supremă, care poate soluționa în afara cadrului legal orice litigiu dintre părți și orice problemă judiciară pe care părțile o aveau”.

În descrierea procurorilor anticorupţie ne este prezentat un cu totul alt procuror decât cel pe care îl ştiau toţi colegii lui, autorităţile din judeţ şi chiar ziariștii acreditați pe Parchete.

Fără a pune la îndoială acuzațiile anchetatorilor şi probele pe care le au aceştia, ne întrebăm însă cum de a fost posibil ca în toţi aceşti ani nici unul dintre noi să nu observe sau să audă despre ilegalităţi comise de Dumitru Dîmbu.

Că era prieten cu afaceristul Babiuc sau cu turcul Adnan Ozcan, patronul restaurantului Canay de la Vadu Moldovei, nu era un secret şi nici procurorul-şef nu neagă acest lucru.

Anchetatorii susţin că Dîmbu i-ar fi cerut lui Babiuc să-i dea 92.000 de euro cetăţeanului turc, sumă în contul căreia patronul de la Nikodemus ar fi cumpărat protecţia procurorului-şef.

Viorica Lidia Vargan, avocata lui Dîmbu, susţine însă că „e vorba de un împrumut, pentru care s-a încheiat un înscris autentic. Din declaraţiile celor trei, rezultă că tranzacţia a fost efectuată şi împrumutul restituit, existând înscrisuri în acest sens, transferul fiind efectuat prin bancă”.

Despre acele presiuni pe care fostul procuror-șef le-ar fi făcut asupra lui Arcadie Plămadă prin intermediul executorului judecătoresc Marcel Mustea, atât acesta din urmă, cât şi afaceristul neagă că s-ar fi petrecut şi în realitate.

Iar despre „starea de temere” pe care Dumitru Dîmbu i-ar fi provocat-o afaceristului Plămadă,  prin faptul că acesta din urmă l-ar fi văzut pe procurorul-șef ieșind din biroul primarului din Rădăuţi, Aurel Olărean, părtaș şi acesta din urmă, în opinia DNA, la șantajul pus la cale împotriva omului de afaceri, Viorica Lidia Vargan arată că „afirmaţia aparţine exclusiv persoanei vătămate (n.r. - Arcadie Plămadă), nerezultând din declaraţiile martorilor audiaţi, dar nici din înregistrările efectuate, că inculpatul ar fi exercitat presiuni pentru a-l determina pe acesta să încheie tranzacţia cu inculpatul Babiuc Constantin. Starea de temere invocată de persoana vătămată în declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală este motivată exclusiv de funcţia deţinută de Dîmbu Dumitru. Nu au fost indicate însă în ce constau, în mod concret, acţiunile de presiune şi constrângerile la care ar fi contribuit inculpatul”.

În privinţa acuzaţiei că Dumitru Dîmbu, la cererea lui Constantin Babiuc, a solicitat de la un ofiţer din cadrul DNA date despre dosarul în care afaceristul ar fi cercetat, procurorul a aflat de la acesta din urmă că şi el se află pe lista suspecților, lucru care i-a sporit interesul vizavi de acuzațiile ce i se aduc.

Constantin Babiuc ştia înainte de întâlnirea dintre procurorul Dîmbu şi ofițerul DNA, de faptul că este cercetat într-un dosar al procurorilor anticorupție, după ce aceștia din urmă au audiat în luna mai, la Suceava, mai multe persoane despre modul în care patronul de la Nikodemus a obținut, în 2005, la Judecătoria Rădăuţi, zeci de hectare de teren în instanță.

Procurorul Dîmbu nu a avut nici o legătură cu ilegalităţile comise în instanţă de Bărbuţă şi Babiuc

Viorica Lidia Vargan, avocatul lui Dumitru Dîmbu, arată că  dacă dosarul DNA ar fi pur și simplu împărțit în două, unul cu acuzațiile aduse afaceristului Babiuc și judecătorului Bărbuță (acuzați de fapte comise încă din 2005-2006) și celălalt doar cu învinuirile reținute în sarcina lui Dîmbu (presupuse fapte comise în perioada martie-iunie 2014), cel de-al doilea dosar nu ar mai avea greutatea care a cântărit destul de mult în judecata magistraților care l-au trimis după gratii pe fostul procuror, la ”pachet” cu judecătorul și afaceristul.

A avut Dîmbu legătură cu cele 69 de hotărâri judecătoreşti prin care judecătorul Bărbuţă i-a făcut „cadou”  afaceristului Babiuc aproape 42 de hectare de teren, pe care acesta din urmă le-a vândut pentru aproximativ 1.000.000 de euro? Nu.

A avut Dîmbu vreo implicare în hotărârea dată în 2006 de acelaşi judecător, prin care un imobil din Rădăuţi a ajuns ilegal în posesia lui Constantin Babiuc? Nu.

A avut Dîmbu vreo conexiune cu tergiversarea pe rolul Judecătoriei Rădăuţi a dosarului prin care Primăria Rădăuţi cerea radierea dreptului de proprietate al omului de afaceri Arcadie Plămadă asupra imobilului câştigat de acesta în instanţă (o parte din acel imobil intrase în posesia lui Constantin Babiuc, prin hotărârea pronunţată în 2006 de judecătorul Bărbuţă)? Nu.

 Sau cu sejurul la Mamaia promis de patronul de la Nikodemus judecătorilor Bărbuţă şi Prandea? Ori cu presupusele şpăgi primite de judecătorul Bărbuţă? Nu.

Toate aceste răspunsuri rezultă din actele înaintate instanţei de judecată de procurorii DNA, iar aspectele de mai sus constituie majoritatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor.

Dîmbu, printre „procurorii cu merite deosebite”, lăudați de Laura Codruţa Kovesi

Procurorul Dumitru Dîmbu activa de peste 20 de ani în magistratură și era considerat unul dintre cei mai experimentați procurori suceveni, apreciat an de an de conducerea Ministerului Public, iar dosarele instrumentate de el date ca exemplu.

Activitatea sa a fost evaluată de fiecare dată cu „foarte bine” de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar în anii trecuţi, de Ziua Justiţiei (în 2010, 2011 şi 2012), procurorul general al României (culmea, actualul şef de la DNA, Laura Codruţa Kovesi) l-a nominalizat pe Dumitru Dîmbu printre procurorii evidenţiaţi pentru merite deosebite în activitatea profesională, „rezultate din instrumentarea unui număr mare de cauze, un număr ridicat de rechizitorii, cauze complexe sau cu impact în comunitate”.

Pe lângă dosarele pe care le avea în lucru, Dumitru Dîmbu își ajuta și colegii ori de câte ori i se solicita o părere, iar vestea încătușării procurorului-șef i-a uimit pe toţi cei care îl cunoșteau.

Dosare importante, instrumentate de procurorul Dîmbu

Mare parte din dosarele instrumentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, prin care au fost dați pe mâna justiției tot felul de indivizi acuzaţi de la fapte de corupţie, la abuzuri grosolane, înșelăciuni de proporții şi evaziuni fiscale, au fost instrumentate de procurorul Dumitru Dîmbu.

Anul trecut, de exemplu, procurorul a trimis în judecată într-un singur dosar nu mai puțin de 49 de persoane, acuzate de fraude bancare cu prejudiciu de aproximativ 800.000 de euro.

Într-un rechizitoriu de 230 de pagini, Dumitru Dîmbu a prezentat punct cu punct acuzațiile aduse inculpaților care au luat zeci de credite de la bănci, cu ajutorul unor acte falsificate.

Un alt dosar important instrumentat de procurorul Dîmbu a fost cel al liderului Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR), Dumitru Morhan, trimis în judecată în octombrie 2009, sub acuzaţia că s-a folosit de falsuri în acte şi de martori mincinoşi pentru a obţine de la familia defunctului preşedinte al UUR, Ştefan Tcaciuc, importante sume de bani (aproape 100.000 de dolari SUA şi circa 2,6 miliarde de lei vechi), chipurile, împrumutate de Morhan lui Tcaciuc în 2001, respectiv 2003.

În 2013, acelaşi procuror a dispus trimiterea în judecată a doi soţi din municipiul Suceava acuzaţi că au pus la cale o escrocherie de proporții, prin care au înşelat statul român cu aproape 1.400.000 de lei.

Cum în competenţa Parchetului de pe lângă Tribunalului Suceava intrau şi faptele de corupţie sau alte infracțiuni comise de agenţii de poliţie, procurorul-şef Dumitru Dîmbu a devenit spaima poliţiştilor care călcau pe bec.

Chiar înainte de a fi reţinut de DNA, Dumitru Dîmbu finalizase cercetările într-un dosar în care nu mai puţin de cinci poliţişti de la Secţia Moara urmau să fie trimişi în judecată pentru că luau şpăgi (între 50 şi 200 de lei) de la şoferii pe care îi prindeau în trafic cu nereguli.

Pentru a se acoperi în acte, agenții de poliție, susțin anchetatorii, dădeau avertismente sau înlocuiau contravențiile grave cu unele mai blânde, de genul lipsei centurii de siguranță sau un bec ars la sistemul de iluminare.