Râuri pline de dejecţii, din cauza staţiilor de epurare nefuncţionale

Reţelele de canalizare şi staţiile de epurare construite în mare parte cu bani europeni, în satele şi oraşele noi din Suceava, au ajuns surse de poluare pentru cursurile de apă din judeţ. Construite fără o proiecţie clară a numărului de beneficiari şi fără o condiţionare a racordurilor la apă cu cele la canalizare, staţiile de epurare puse în funcţiune între anii 2002 şi 2013 sunt în realitate nefuncţionale, astfel încât apele uzate ajung în râurile Bistriţa, Moldova, Siret, Dorna, Suceava, Şomuzu Mare şi în alte cursuri de apă mai mici.

Conform unei situaţii întocmite de Administraţia Naţională Apele Române, la această oră în judeţ sunt 30 de localităţi în care reţelele de canalizare şi staţiile de epurare ridică probleme de poluare a cursurilor de apă.

Astfel, Primăria Iacobeni are o staţie de epurare pusă în funcţiune în 2007, pentru o reţea de canalizare la care teoretic ar fi trebuit să se aboneze 2.080 de consumatori. Din păcate, doar 277 sunt racordaţi, ceea ce face ca sistemul să fie ineficient şi să funcţioneze mult sub capacitate, ca de altfel în toate celelalte cazuri. Limitele de poluare nu au fost depăşite până acum, însă au fost atinse concentraţiile maxime admise, ceea ce a făcut ca Apele Române să amendeze primăria cu 31,61 de lei. Administraţia are un program de etapizare în ceea ce priveşte gospodărirea apelor uzate, până în martie 2015.

Ploaie de amenzi de la Apele Române

Primăria Dolhasca are reţea de canalizare cu o capacitate de 11.093 de branşamente, dar numai 516 consumatori sunt racordaţi, şi asta în condiţiile în care nici măcar nu are staţie de epurare şi evacuează apele uzate direct în râul Şomuzu Mare. În 2013 a primit amenzi de peste 2.400 de lei, iar din ianuarie până în aprilie 2014, penalităţi de alţi 931,86 de lei.

La Dumbrăveni, staţia de epurare a fost dată în funcţiune în 2008, cu scopul de a prelua apele uzate de la cei 9.214 consumatori potenţiali - în realitate doar 640. Deşi staţia funcţionează la toţi parametrii, în pârâul Sălăgeni au fost deversate ape uzate cu depăşiri mici ale cotelor maxime admise, astfel că primăria a fost penalizată cu peste 2.500 de lei în 2013 şi cu aproape 300 de lei în acest an.

La Frasin lipseşte staţia de epurare şi apele uzate ajung direct în râul Moldova. Penalităţile din 2013 şi până acum depăşesc 8.500 de lei. Situaţii similare cu cele prezentate se întâlnesc şi la Şaru Dornei, Salcea, Drăguşeni, Broşteni, Putna, Ostra, Liteni, Bosanci, Dorna Candrenilor, Arbore, Mălini, Mănăstirea Humorului, Vereşti, Valea Moldovei, Baia, Bilca, Zvoriştea, Forăşti, Straja, Brodina, Voitinel, Boroaia, Păltinoasa, Fântâna Mare, Cornu Luncii. Pentru ultimele nouă cazuri, staţiile sunt  finalizate în perioada 2011-2013, dar nu sunt puse în funcţiune, iar branşamentele lipsesc ori sunt insuficiente. În comuna Ciprian Porumbescu, staţia de epurare pusă în funcţiune în 2012 şi reţeaua de canalizare sunt administrate de SC Apă Canal SRL din localitate şi există doar 711 utilizatori, faţă de capacitatea de 7.250 de abonaţi. Pentru deversarea în pârâul Stupca de ape epurate insuficient, penalităţile de anul trecut şi din acest an depăşesc 2.000 de lei.

Pentru ca o staţie să fie eficientă are nevoie de o găleată de apă pe secundă

Situaţia este cunoscută la nivelul administraţiei judeţene, mai ales că au fost primari care au reclamat că tot bugetul comunei se duce pe amenzile date de Apele Române.

Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, ne-a declarat ieri că principala problemă este numărul mic sau lipsa consumatorilor racordaţi la reţeaua de canalizare. „Pentru ca o staţie de epurare să fie eficientă are nevoie de 10 litri de apă pe secundă, de o căldare de apă pe secundă. De exemplu, la Valea Moldovei, reţeaua de canalizare a fost proiectată pentru 6.000 de consumatori, adică 2.000 de racorduri. Acum sunt 130 de racorduri, iar cei care folosesc reţeaua de canalizare nu plătesc nimic pentru că la primărie nu au serviciu de apă-canal, iar staţia şi reţeaua nu au fost predate unui operator pentru administrare”, a declarat prefectul.

Potrivit acestuia, pentru cazul particular Valea Moldovei deocamdată a fost luată măsura blindării staţiei de epurare şi vidanjarea apelor uzate, cu transport la ACET Gura Humorului. Costurile operaţiunii vor fi suportate de Primăria Valea Moldovei, dar sunt oricum mai mici decât amenda lunară de 5.000 de lei, pe care administraţia locală o încasează din ianuarie încoace, de la Apele Române.

Prefectul de Suceava a mai afirmat că în perioada următoare va fi verificată situaţia staţiilor de epurare şi a reţelelor de canalizare din tot judeţul şi ulterior să se găsească o soluţie de prevenire a poluării. „Este clar că este necesară creşterea numărului de consumatori şi condiţionarea racordului la reţeaua de apă cu cel la canalizare. Vrei apă, te racordezi obligatoriu şi la canalizare, nu se poate altfel”, a concluzionat Sinescu.