„Procurorul” cu patru clase a mai încercat din penitenciar să prostească un primar din județ

Rădăuțeanul Ovidiu Rusu, escrocul trimis în judecată la sfârșitul săptămânii trecute sub acuzația că, în timp ce era închis în penitenciar, unde se află și în prezent, ar fi păcălit mai mulți polițiști, jandarmi, dar și un primar, cărora printr-un banal telefon le cerea să îi intermedieze legătura cu viitoarele sale victime, susținând că este procuror ori chiar șeful Poliției Române, și-a mai încercat norocul și la o altă primărie din județ.
Dat pe mâna judecătorilor zilele trecute pentru cinci infracțiuni de trafic de influență și două infracțiuni de înșelăciune, Ovidiu Rusu a mai fost cercetat pentru o faptă similară, când a încercat să-l păcălească pe primarul din comuna Crucea, sperând că prin intermediul acestuia va reuși să prindă în capcană o nouă victimă.
Așa cum v-am informat în ediția de sâmbătă, Rusu, dându-se magistrat ori șeful Poliției Române, suna la autorități și le cerea să le transmită numerele sale de telefon unor persoane, chipurile în interes de serviciu.
Victimele aveau rude arestate ori condamnate la închisoare, iar deținutul originar din Rădăuți le îmbuiba capul că este procuror la București și că le poate scoate neamurile de după gratii. Contra cost, evident. Cum intermedierea era făcută voluntar de oameni în uniformă sau cu funcții în administrație, o parte dintre cei păcaliți nici nu s-au gândit că au de-a face cu un escroc și au trimis mii de euro pentru a-și vedea rudele din nou acasă.
A pățit-o chiar primarul din Todirești, care, așa cum se arată în rechizitoriul anchetatorilor, pe data de 17 septembrie 2012, a fost sunat pe telefonul fix de la primărie de un bărbat care s-a recomandat a fi șeful Poliției Române, chestorul Petre Tobă, și care i-a cerut edilului să-i transmită două numere de telefon unei femei din localitate, al cărei soț fusese arestat preventiv cu câteva zile în urmă.
Primarul l-a delegat pe viceprimar să rezolve misiunea primită de la ditamai „chestorul”, iar al doilea om din Primăria Todirești a găsit-o pe femeie și i-a transmis că o caută șeful Poliției Române, dându-i cele două numere transmise chipurile de acesta din urmă.
Femeia l-a sunat pe „chestor” (nimeni altul decât deținutul Ovidiu Rusu), care i-a spus că poate obține eliberarea soțului ei din arest, însă i-a cerut în schimb 4.000 de euro.
Din fericire, banii nu au mai ajuns la „chestor”, așa cum s-a petrecut în multe alte escrocherii comise de Ovidiu Rusu, pentru că femeia i-a spus pretinsului șef din poliție că nu are de unde scoate atâția bani, motiv pentru care nu a mai fost contactată telefonic de escroc.
I-a cerut primarului o anchetă socială la domiciliul unui individ acuzat că făcea parte dintr-o grupare mafiotă, în Italia
Pe 20 septembrie 2012, Curtea de Apel Suceava a dispus arestarea preventivă a unui bărbat din comuna Crucea, Virgil Apetrei, în vârstă de 29 de ani, pe numele căruia figura un mandat european de arestare emis de autoritățile din Italia.
Apetrei era acuzat de Tribunalul Santa Maria Capua Vetere că ar fi făcut parte dintr-o organizație mafiotă, “Clanul Armato”, al cărei scop era de a-i extorca pe antreprenorii din provincia Caserta, cerându-le taxe de protecție.
Pe 25 septembrie 2012, la numărul de telefon fix al primăriei din Crucea a sunat un bărbat care a cerut cu primarul, Dorin Rusu. Apelantul s-a recomandat a fi chestorul Petre Tobă și i-a solicitat primarului întocmirea unei anchete sociale la domiciliul lui Virgil Apetrei.
Din fericire, primarul din Crucea și-a dat seama că ceva nu e în regulă și i-a comunicat „chestorului” că fără o adresă oficială nu poate dispune efectuarea unei anchete sociale, motiv pentru care apelantul a renunțat la intențiile sale.
„Chestorul” a fost identificat și în acest caz în persoana rădăuțeanului Ovidiu Rusu, iar dacă primarul ar fi mușcat momeala cel mai probabil deținutul intenționa să scoată câteva mii de euro și de la rudele lui Apetrei, promițându-le eliberarea tânărului arestat preventiv.
„Am puși deoparte în jur de 700.000-800.000 de euro”
Ovidiu Rusu se află încarcerat în penitenciar, unde execută o pedeapsă de 9 ani de închisoare, tot pentru astfel de escrocherii.
În perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, în timp ce era încarcerat în Penitenciarul Botoșani, tot pentru înșelăciune, a reușit prin același mod de operare să păcălească zeci de victime pe care le-a escrocat cu peste 100.000 de euro.
Anul trecut, într-un interviu acordat în exclusivitate Monitorului de Suceava (interviu pe care îl puteți urmări pe site-ul www.monitorultv.ro), Ovidiu Rusu își recunoștea faptele, susținând că „atunci când am să ies în libertate, s-a încheiat cariera mea de magistrat! De ce? Nu am nevoie să comit nici un fel de infracțiune. Am suficienți bani pentru a mă întreține, și eu, și familia mea”.
Deținutul spunea la acea vreme că cei peste 100.000 de euro din dosarul în care a fost condamnat la 9 ani de închisoare sunt doar o mică parte din averea pe care a strâns-o din spatele gratiilor: „Am puși deoparte în jur de 700.000-800.000 de euro. Investiți în imobiliare, terenuri. Sunt pe alt nume. Niciodată justiția din România, doar le-am spus, nu o să-i vadă, nu o să aibă șansa să pună sechestru pe ceva. (…) Am chiar și o societate sub un alt nume, cu 12 angajați. Totodată mai am o sumă importantă de vreo 220.000 de euro dați prin cămătărie, bani care sunt justificați prin acte notariale, dați cu garanții imobiliare, de unde eu lunar primesc dobândă”.
„În România se câștigă bani frumoși pe naivitate”
Ovidiu Rusu mărturisea atunci că a început să înșele lumea pe bandă rulantă, dându-se procuror ori judecător, după ce a fost închis pentru infracțiuni mărunte, în loc să i se dea o nouă șansă: „Stați așa oleacă, eu de după gratii o să vă demonstrez că sistemul vostru de detenție este o verigă slabă, de care eu pot să mă folosesc pentru a produce bani, pentru a mă îmbogăți. Nu îmi pare rău că i-am înșelat pe oameni, îmi pare rău atâta pentru că sunt naivi. La un moment dat, când eram mai tânăr am vrut să plec în străinătate, dar văzând că în România se câștigă bani frumoși pe naivitate, normal că am rămas aici”.