Sărbătoare

Evreii suceveni au început luni seara sărbătoarea Paștelui



Paștele evreiesc (Pesah) a început, luni seara, pentru evreii din Suceava, cu masa de Seder organizată la sediul Comunității. Masa de Seder include obligatoriu matza (pască sau azimă, respectiv pâine nedospită), maror (rădăcini amare – pătrunjel, hrean) care simbolizează suferința poporului evreu și patru pahare cu vin.
Președintele Comunității Evreiești din Suceava, prof. Sorin Golda, a amintit semnificația Pesah-ului, numit și „Sărbătoarea libertății”. El a spus că în această zi, în urmă cu mii de ani, poporul evreu a ieșit din robie. An de an, se serbează acest act, în curs de șapte zile în Israel și opt zile în afara Israelului.
Povestea înrobirii, a suferințelor și apoi a eliberării poporului evreu din Egipt a fost spusă de oficiantul religios Daniel Blumenfeld: „Nu numai părinții noștri au fost răscumpărați, ci și noi, cei de astăzi. Din robie am mers spre libertate, din întuneric spre lumină”.
Daniel Blumenfeld a arătat că sărbătoarea de Pesah îi învață pe evrei că pentru a fi cu adevărat liberi trebuie să-și păstreze curiozitatea și să-și pună întrebări. De altfel, întrebările sunt parte a Sederului de Pesah. „Cine este un om înțelept?”, întreabă Talmudul. „Acela care învață de la toată lumea, care învață din orice lucru”, a venit răspunsul. „Cine este bogat?”, a fost următoarea întrebare. „Acela care este mulțumit cu ceea ce are”. „Cine este puternic?”, întreabă Talmudul. „Acela care se controlează pe sine însuși.” „De ce se rupe azima la Seder?” – „Nu pentru acum, ci pentru mai târziu. Un adult se gândește la consecințele pe termen lung ale acțiunilor sale pentru că adevărata libertate este o experiență pe termen lung”. „Ce este libertatea?” – „Libertatea este puterea de a spune: «Aleg să nu beneficiez de acest lucru» pentru că nu orice este consumabil, nu orice este permis. Libertatea înseamnă să faci ceea ce este bine”.
A fost amintită, de asemenea, diferența dintre pâine și azimă, că amândouă sunt un amestec de făină cu apă, frământat și copt. Diferența este că azima este coaptă rapid; după 18 minute aluatul începe să crească și devine pâine. Lecția este că nu trebuie pierdută clipa. Întârzierea, chiar și cu o secundă, înseamnă diferența dintre a câștiga și a pierde. Sederul de luni seara s-a încheiat cu urarea „La anul la Ierusalim”, „Ierusalim” fiind metafora unei lumi perfecte.
Obiceiuri de Pesah
Pe durata sărbătorii de Pesah, consumul de „chametz” (pâine dospită și produse dospite din cereale) este interzis. Pâinea dospită și alimentele bazate pe cereale și pâine dospită simbolizează mândria exagerată, iar uneori acest lucru este vecin cu lipsa de respect față de semeni. De Pesah li se reamintește evreilor că au obligația de a se deschide față de semeni, de a asculta păsurile lor și de a avea grijă de necesitățile lor, bineînțeles fără a uita de propria persoană. Deci, timp de o săptămână, trebuie să renunțe la mândrie, la trufie, trebuie să înceteze de a fi plin de sine, trebuie să devină modest, respectuos față de ceilalți, atitudine asimilată libertății.
Această libertate este simbolizată de azimă și este cu atât mai reală cu cât străduința pentru pregătirile de sărbătoare – curățenie și arderea „chametz-ului” – este mai mare. Deoarece interzicerea ”chametz-ului” este totală, inclusiv atingerea lui, pentru siguranță se face curățenie generală în casă, pentru a se înlătura tot ce este ”chametz”. Urmează vinderea ”chametz-ului” unui neevreu, care îl ia asupra lui în timpul sărbătorii, evreul putând afirma că, dacă a atins ceva făcut din ”chametz”, nu este al lui. Apoi are loc ”căutarea chametz-ului”, cu două zile înaintea sărbătorii, seara. În cele din urmă are loc arderea ”chametz-ului”, în dimineața zilei care precede sărbătoarea; faptul a fost prezentat de unii comentatori ca arderea răului și eliminarea lui totală, iar de alții este asociat cu venirea primăverii și reînnoirea.
Există și obligația schimbării vaselor, pentru a exista certitudinea că nu a rămas nici o urmă de ”chametz” pe ele. În cazul în care cineva nu poate să-și cumpere vase noi sau să păstreze vase speciale pentru Pesah, are obligația de a le curăța în mod special, trecându-le prin foc.



Recomandări

A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri

A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri
A început sărbătoarea ocrotitorului Cetății Sucevei, Sfântul Ioan cel Nou, palladium al Moldovei de peste șase veacuri