Mii de suceveni cu amenzi neplătite, trimiși de judecători să muncească în folosul comunității

Mii de suceveni care au amenzi neplătite sunt trimiși de judecători să muncească în folosul comunității, sancțiunile contravenționale fiind transformate în ore de muncă în contul primăriei din localitatea în care își au domiciliul contravenienții.
Deși legea care reglementează această transformare a cuantumului amenzilor în ore de muncă există încă din 2001, autoritățile au început să o folosească tot mai des abia în ultimii ani, ajungându-se în prezent la mii de astfel de cereri adresate instanțelor de judecată din județ.
Cum se calculează
Vicepreședintele Judecătoriei Suceava, Marcel Nechita, ne-a explicat că transformarea amenzilor în ore de muncă se face la aprecierea judecătorilor. El, de exemplu, face calculul raportat la salariul minim brut pe oră, pe țară. Practic, cuantumul amenzii îl împarte la 5,059 de lei. Astfel, o amendă de 100 de lei se transformă în 19,7 ore de muncă. În final, 19 ore, pentru că – explică judecătorul Nechita – ”de regulă, se rotunjește în favoarea contravenientului”.
Procedura e următoare: primăriile la care sunt înregistrate amenzi neachitate trimit procesele verbale înapoi instituțiilor ai căror reprezentanți au aplicat respectiva sancțiune, dacă contravenienții nu au mijloace financiare și nici bunuri pentru a putea fi executați silit. Instituțiile respective sunt obligate să ceară instanțelor de judecată înlocuirea amenzilor cu munca în folosul comunității, contravenientul primind de la judecător un anumit număr de ore de muncă. Nu mai mult de 300, chiar dacă amenzile primite de respectivul reprezintă mii de ore de muncă.
Mii de ore de muncă pentru un singur contravenient cu zeci de amenzi neplătite din 2009
Săptămâna trecută, pe 6 martie, Judecătoria Suceava i-a găsit „serviciu” unui individ din Șcheia, Mironică Rostaș, față de care poliția a cerut transformarea celor 66 de amenzi neplătite, încasate de respectivul în perioada ianuarie 2009 – iulie 2013.
Cuantumul amenzilor: 26.350 de lei (263.500.000 de lei vechi). Ore de muncă: câteva mii. Totuși, potrivit legislației, contravenientul nu poate fi pus la mai mult de 300 de ore de muncă.
La un calcul de opt ore pe zi de muncă, în cinci săptămâni contravenientul și-a achitat amenda.
Judecătorii i-au stabilit și „fișa postului”: activități de întreținere, curățenie și igienizare pe raza comunei Șcheia, însă are și posibilitatea să declare apel în 30 de zile, dacă nu e mulțumit de decizia Judecătoriei.
Poliția și Jandarmeria au primit peste 2.200 de cereri de înlocuire a amenzilor neplătite
În cursul anului trecut și de la începutul acestui an, Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a trimis judecătoriilor din județ nu mai puțin de 1.683 de cereri de transformare a amenzilor neplătite în muncă în folosul comunității.
Și Jandarmeria Suceava le-a trimis și le trimite forță de muncă primarilor din județ: 432 de dosare în 2013, 167 în primele două luni ale acestui an.
Așa se face că numai la Judecătoria Suceava, în 2013 s-au emis aproape 700 de mandate de executare de muncă în folosul comunității, iar în 2014 (ianuarie și februarie), alte 155.
„M-a prins de mai multe ori pe European cu căruța și mi-a pus amendă. 300 de ore de muncă am primit”
În evidențele Primăriei comunei Pătrăuți, localitate cu o comunitate însemnată de romi, apar o grămadă de amenzi neplătite, cu o valoare totală de aproximativ 215.000 de lei (peste două miliarde de lei vechi), din care 33.000 de lei numai anul acesta.
Viceprimarul Dănuț Varasciuc spune că de când a preluat funcția a avut peste 100 de „angajați” trimiși de judecători la muncă, să-și plătească amenzile.
„Le găsim de toate, la crăpat lemne, la curățenie, la înlăturat zăpada când am avut probleme, la tot ceea se poate presta în folosul comunității”, arată vicele.
Aproape de drumul care duce în pădurea de la Pătrăuți, are un echipaj la strâns gunoaie. Toți cu amenzi neachitate. „Mă duc să-i pontez, câte ore a lucrat azi fiecare”, ne spune Dănuț Varasciuc.
La fața locului, mai mulți tineri sortau gunoaiele de pe un câmp, gunoaie aruncate tot de membrii comunității lor.
Ilie Burduja a luat o amendă usturătoare mai demult și a primit 300 de ore de muncă.
„24 de milioane amendă (n.r. – 2.400 de lei). M-a prins cu lemne, lucrez la pădure, la pădurar, și nu aveam acte. Lemnele mi le-a confiscat și mi-a pus amendă”, oftează Ilie, mărturisind că a găsit și o soluție să scape mai repede de serviciul primit de la judecători, aducând și alte persoane să muncească pentru comunitate, în contul celor 300 de ore ale sale.
Lungu Aurel muncește pentru a-și achita sancțiunea de 1.400 de lei: „M-a prins de mai multe ori pe European cu căruța și mi-a pus amendă. Tot 300 de ore am și eu”.
Aurel Bușilă a scăpat doar cu 200 de lei: „M-a prins cu faetonul gol la Burdujeni. Pe unde să trec?!”
Viceprimarul Varasciuc ne spune că multe dintre amenzile care ajung la primărie sunt pe numele unor persoane care nu ar fi din comună, ci care doar figurează cu domiciliu pe buletin în Pătrăuți. „Sunt care se ocupă cu cerșetoria pe trenuri sau alte metode de a cerși, ei dacă fac un drum până la Timișoara sau până unde se duc, vin și cu zece amenzi la un singur drum de ăsta”, se uită viceprimarul prin teancurile de hârtii cu evidențele amenzilor neplătite.
„Vă dați seama că ne afectează bugetul local, pentru că banii ăștia din amenzi figurează doar scriptic, banii ăia niciodată nu o să îi avem la buget”, completează vicele de la Pătrăuți.
Cine nu vrea să muncească, primește… amendă!
Dacă teoretic lucrurile sunt cât se poate de simple, în practică, însă, amendații pot chiuli bine mersi de la muncile stabilite de judecători și ulterior de primar, pentru că nimeni nu le poate face nimic.
Iar dosarul se întoarce în instanță, pentru că primăria trebuie să ceară înlocuirea muncii în folosul comunității cu amendă contravențională. Adică, o luăm de la capăt. Numai în primele două luni ale acestui an au fost 22 de hotărâri în acest sens, la Judecătoria Suceava.
„E un cerc vicios, din amendă în muncă în folosul comunității, apoi, dacă refuză să muncească, din nou în amendă, apoi iar în muncă…. și tot așa mai departe”, arată spre legislația în domeniu judecătorul Marcel Nechita.
Inițial, reglementările privind regimul juridic al contravenienților prevedeau și măsura închisorii contravenționale pentru cei care nici nu își plăteau amenzile, dar nici nu voiau să muncească în folosul comunității.
Închisoarea contravențională a fost desființată prin ordonanță de urgență, pe motiv că nu ar fi fost constituțională.