Vama Siret este plină de mașini, unele într-o stare jalnică, altele care valorează mii de euro. Aproape toate sunt abandonate de proprietarii care au fost prinși în timp ce încercau să introducă fraudulos în România țigări de contrabandă. Multe dintre aceste mașini sunt „garate” în Vama Siret încă de acum cinci ani, iar între timp s-au transformat într-un morman de fiare ruginite.
Peisajul cu care sunt întâmpinați cei care ne vizitează sau ne tranzitează țara prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret nu este deloc încântător. Prima senzație este aceea că ai ajuns într-un cimitir de mașini.
Lăsate de izbeliște ani în șir, unele autovehicule sunt mâncate de rugină pe la toate încheieturile, altele nu mai au cauciucuri, unora le lipsesc geamurile sau bucăți din portiere sau portbagaj, iar în interior se văd scaune rupte și podele decupate.
Printre aceste rable se găsesc și mașini de mii de euro, care ar putea oricând să intre în dotarea unor instituții ale statului. Trebuie doar ca cineva să dorească să le ridice din Vama Siret, pentru că, în acest moment, cea mai mare problemă cu care se confruntă autoritățile vamale este lipsa de interes a administrațiilor locale care trebuie să preia mașinile.
Primăria Siret a ridicat 32 de rable din vamă
În Vama Siret există trei tipuri de mașini care compun cimitirul neautorizat. În primul rând este vorba de autovehicule confiscate deja și care ar trebui preluate de reprezentanții Ministerului de Finanțe, apoi sunt mașinile reținute și care trebuie valorificate de primării și, nu în ultimul rând, o treia categorie este compusă din mașini rămase în custodie până la finalizarea proceselor pe care proprietarii le-au intentat autorităților statului român.
„Noi am reluat încă din luna august procedurile de comunicare către administrațiile locale în vederea ridicării acestor autovehicule, dar până în prezent doar Primăria Siret a răspuns pozitiv. Nu înțeleg de unde vine această reticență, pentru că sunt niște sume de bani care se pot adăuga la bugetul local al acelor administrații care au de recuperat bani din amenzile neplătite de persoanele depistate cu marfă de contrabandă”, a declarat Liviu Nemțanu, șeful Biroului Vamal de Frontieră Siret.
Așa se face că din cele peste 180 de mașini abandonate în Vama Siret, în prezent au fost ridicate doar 32 de bucăți, toate de către Primăria Siret.
Adrian Popoiu, edilul orașului Siret, a explicat că procedurile de executare silită au fost deja finalizate și urmează să se treacă la etapa procedurilor de evaluare și mai apoi valorificare.
„Avem două mașini care ar putea intra în dotarea primăriei pentru a fi folosite de Poliția locală, de exemplu. Celelalte 30 de mașini sunt într-o stare deplorabilă și nu pot fi decât vândute la fier vechi. Noi estimăm să obținem circa 15.000 de lei în total, o sumă mică, dar care nu trebuie neglijată în actualele condiții economice”, a precizat primarul Adrian Popoiu.
Botoșani, Dorohoi și Suceava, în topul primăriilor cu mașini în vamă
În parcarea fără plată din Vama Siret se mai găsesc acum circa 150 de autovehicule. Multe dintre ele au nevoie de platformă pentru a fi transportate, dar altele au o oarecare valoare și pot fi de ajutor administrațiilor locale care se plâng mereu de lipsuri financiare.
Topul administrațiilor locale cu mașini pe care refuză să le ridice din Vama Siret este dominat de orașele Botoșani și Dorohoi. Prima dintre primării are de luat 23 de autovehicule, în timp ce la Dorohoi ar trebui să ajungă 11 mașini din cimitirul existent în Vama Siret.
Și mai multe primării de la noi din județ nu se prea înghesuie să dea curs cererilor venite din partea conducerii Biroului Vamal de Frontieră Siret. Astfel, municipiul Suceava are de ridicat zece autovehicule, la Bălcăuți trebuie să ajungă nouă mașini, în timp ce la Rădăuți alte șase rable, iar lista continuă cu alte administrații locale care au lăsat „în custodie” în Vama Siret un număr mai mic de autoturisme.
Trebuie precizat că preluarea și valorificarea autoturismelor de către primării se fac în baza articolului 37, din OUG 2/2001, care stipulează că „procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.
