Condamnarea fostului director adjunct al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi a rămas în vigoare

Fostul director adjunct al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi rămâne cu condamnarea cu suspendare pronunţată de Curtea de Apel Suceava. Ieri, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins recursul comisarului-şef Marcel Simion, astfel încât acesta rămâne cu condamnarea de zece luni cu suspendare.

Curtea de Apel Suceava s-a pronunţat în acest dosar după trei ani, răstimp în care a avut loc şi un experiment judiciar în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret.

Comisarul-şef Marcel Simion a primit zece luni pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. George Ioan Călinescu a fost judecat şi găsit vinovat şi condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice – un an, fals intelectual – patru luni şi folosirea în orice mod de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii – şase luni.

Un alt poliţist de frontieră, agentul Vasile Iulian Scripcariu, a primit şi el şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea în orice mod de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. În dosar a mai fost judecat şi vameşul Lucian Doru Mureşan pentru abuz în serviciu contra intereselor publice – un an şi fals intelectual – patru luni.

Celelalte trei persoane judecate în acest dosar au primit următoarele condamnări: Irina Zaharie – opt luni, Mihai Zaharie – opt luni şi Dumitru Zaharie – şase luni.

Care sunt acuzaţiile procurorilor

Potrivit rechizitoriului, subcomisarul George Ioan Călinescu, fost şef de tură în PTF Siret, „a sprijinit şi coordonat în perioada aprilie-iunie 2008 activitatea infracţională a unui grup de traficanţi de ţigarete din care făceau parte Adochiţei Marius, Fasolă Florin Dorin, Ciobaniuc Stelian, Zaharie Dumitru, Zaharie Irina, Mihaescu Valerii şi Popescu Gheorghe, care introduceau ţigări de provenienţă ucraineană, achiziţionate fie din Ucraina, fie de la magazinele Duty Free, în condiţiile în care astfel de produse accizabile sunt prohibite la a fi introduse în ţară ca bagaj pentru persoanele fizice, peste limita admisă de Regulamentul Vamal”.

Procurorii DNA Suceava mai susţin că pentru a se asigura că protejaţii săi nu vor avea probleme în Punctul de Trecere a Frontierei, Călinescu era prezent la faţa locului şi le asigura protecţie. Mai mult, pentru ca aceştia să nu fie interceptaţi la întoarcerea din Ucraina şi să nu întâmpine dificultăţi din partea echipelor de control de pe traseu şi din PTF Siret, subcomisarul George Ioan Călinescu le-a divulgat amicilor săi informaţii cu caracter secret.

În ceea ce priveşte implicarea fostului director adjunct al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, anchetatorii au stabilit că acesta a intervenit fie direct, fie telefonic, pe lângă anumiţi poliţişti de frontieră din subordine. Toate aceste intervenţii au avut loc ca urmare a relaţiilor de prietenie pe care comisarul Marcel Simion le avea cu Dumitru şi Irina Zaharie, două dintre persoanele trimise în judecată de DNA Suceava.

Telefonul pe care comisarul Simion l-a dat în favoarea Irinei Zaharie s-a consemnat în ziua în care aceasta a fost oprită în PTF Siret de comisarul Nelu Fediuc, care a găsit în maşină 30-40 de cartuşe de ţigări de contrabandă.

Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul care-i priveşte pe comisarul Marcel Simion, fost director adjunct al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, şi pe subcomisarul George Ioan Călinescu, fost şef de tură în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, nu a fost pe placul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, care au atacat decizia cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Pedepsele reţinute pentru inculpaţi, cea mai mare fiind de un an închisoare, nu au menirea de a determina o schimbare a mentalităţii şi a atitudinii faţă de valorile sociale fundamentale ocrotite de legea penală şi faţă de relaţiile sociale care se dezvoltă în jurul acestor valori. De asemenea, credem că se impune înlăturarea dispoziţiilor articolului 81 Cod Penal privind suspendarea condiţionată a pedepsei, în cauză nefiind date elemente care să justifice o astfel de măsură, aplicarea unei pedepse privative de libertate fiind singura modalitate de combatere a unor astfel de probleme”, se arăta în motivarea procurorilor DNA Suceava.

Procurorii, nemulţumiţi că trei baxuri de ţigări s-au „volatilizat”

Mai mult, procurorii au considerat că în cazul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor condamnaţi în acest dosar s-ar impune pedepse cu închisoarea mai mari de doi ani, dar şi impunerea unor sume de bani către bugetul de stat de patru ori mai mari decât cele stabilite de Curtea de Apel Suceava.

„Credem că pentru inculpaţii Mureşan Lucian, Călinescu George, Simion Marcel şi Scripcaru Vasile aplicând o pedeapsă privativă de libertate mai mare de doi ani, instanţa de judecată ar putea lua în considerare că este necesară şi interzicerea unor drepturi”, au menţionat procurorii DNA Suceava.

O altă nemulţumire majoră a fost legată de modul în care instanţa de judecată a ajuns la concluzia că din cele patru baxuri de ţigări introduse ilegal din Ucraina în România a mai rămas unul singur.

„Nu rezultă din nici o probă administrată că nu ar fi existat un număr de patru baxuri de ţigări. Mai mult, instanţa de judecată a stabilit în mod aleatoriu că a fost vorba doar de un bax de ţigări, fără a exista vreo probă în acest sens. Nici în cadrul experimentului judiciar şi nici o depoziţie a vreunui martor audiat în faţa instanţei de judecată nu a stabilit existenţa unui singur bax de ţigări, aşa cum afirmă în motivarea sentinţei penale instanţa de judecată”, se mai arăta în recursul reprezentanţilor Ministerului Public.