Cardul Naţional de Sănătate stârneşte controverse în rândul medicilor de familie

În cursul acestui an, cei care plătesc contribuţii la Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate vor primi carduri electronice, care vor fi obligatorii la fiecare vizită la medic. Momentan, singurii care merg la doctor cu cardul sunt arădenii, unde a fost lansată încă din luna decembrie o etapă pilot de testare. Cardul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate este documentul care dovedeşte că titularul acestuia este asigurat în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate din România. Informaţiile minime care vor putea fi accesate pe card sunt: datele de identitate şi codul numeric, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, numărul de solicitări de servicii medicale, diagnosticele medicale cu risc vital, grupa sanguină, RH-ul şi numărul cardului.

Medicii de familie suceveni sunt de acord cu utilizarea cardului electronic de sănătate, dar nu şi cu distribuirea şi inscripţionarea acestuia.

„Am luat hotărârea că nu vom distribui şi inscripţiona cardurile de sănătate, pentru că aceste proceduri ne-ar deprofesionaliza, înlocuind timpul de consultaţie cu timpul alocat unei munci administrative. Totodată, relaţia medic-pacient ar fi afectată”, a declarat medicul de familie Irina Badrajan, secretar în cadrul Colegiului Medicilor Suceava.

Cât priveşte informaţiile inscripţionate pe acest card, medicii de familie suceveni consideră că grupa sanguină şi RH-ul sunt două informaţii inutile, de care nimeni nu ar ţine cont, şi pentru care pacientul trebuie să plătească pentru ca, ulterior, acestea să fie înscrise pe card. Totodată, pe card va fi înscris acceptul pentru donarea de organe post-mortem, acolo unde este cazul. Acest accept trebuie însoţit întotdeauna, în mod obligatoriu, de o declaraţie notarială care costă.

„Statul, cel care este interesat să aibă un rezervor de organe, îl trimite pe pacient să mai şi plătească o adeverinţă notarială, un alt aspect contestat de medicii de familie”, explică Irina Badrajan.

Badrajan: „Agreem informatizarea sistemului, dar nu pe banii noştri”

Medicii de familie din judeţ susţin că au un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Suceava pentru prestarea de servicii medicale, iar distribuirea cardurilor nu este un serviciu medical.

O altă problemă depistată de aceştia este reprezentată de lipsa fondurilor pentru cititoarele de carduri, dispozitiv care ar trebui să se afle pe biroul fiecărui medic de familie.

„Un cititor de carduri pe care probabil, în cele din urmă, va trebui să-l achiziţionăm costă circa 3.000 de lei, bani de care nu dispunem. Noi agreăm informatizarea sistemului, dar nu pe banii noştri, şi dorim să fim lăsaţi să ne facem munca pentru care suntem pregătiţi, respectiv să efectuăm actul medical aşa cum trebuie”, a mai completat Irina Badrajan.