Festivalul Hribului şi Zilele Comunei, la Vama

Distracţie în stil popular, delicii din ciuperci şi fructe de pădure, dar şi momente culturale de fineţe şi gesturi de recunoştinţă sobră faţă de înaintaşi, aceasta a fost atmosfera, timp de două zile, în comuna suceveană Vama.

Festivalul Hribului şi Zilele Comunei s-au îmbinat, spre bucuria vămenilor şi turiştilor. Printre spectatori s-au numărat din prima zi primarul unei localităţi poloneze, deputatul sucevean Cătălin Nechifor, oficiali locali şi turişti veniţi special pentru acest eveniment din Bucureşti, Iaşi, Suceava şi localităţi învecinate.

Car alegoric pentru hrib

Festivalul Hribului, aflat la cea de a patra ediţie, a fost organizat de Federaţia patronală a IMM-urilor din judeţul Suceava şi Asociaţia de turism Vama-Bucovina.

Evenimentul a reunit în principal pensiunile din zonă, pentru a oferi un prilej pentru cunoaşterea şi valorificarea potenţialului turistic, dar a oferit spaţiu larg de desfăşurare şi pentru exponenţi ai culturii populare, gastronomiei şi meşteşugului ţărănesc autentic bucovinean.

„Nu este meritul primăriei în organizarea acestei sărbători, ci al vămenilor, cărora le mulţumim din suflet pentru implicare”, a spus primarul comunei, Nicolai Baltag, la deschiderea sărbătorii.

Evenimentul a debutat cu o originală paradă populară pe traseul de la primărie la stadionul local, unde au avut loc celelalte manifestări ale sărbătorii. Parada a avut, pe lângă splendidul port popular, şi două elemente inedite. Doi copii au deschis parada călare pe ponei, iar punctul forte al procesiunii l-a constituit un car alegoric dedicat hribului şi vietăţilor pădurii, purtat cu ajutorul unui ATV de consilierul local Dan Gireadă, el însuşi investitor în turismul local şi promotor entuziast al comunei Vama pe alte meleaguri.

Delicii populare

Pe stadion, vizitatorii au găsit standuri cu obiecte populare şi sculpturi din lemn, borcane cu dulceaţă şi siropuri, ouă încondeiate şi obiecte vestimentare populare, aduse de meşteşugari şi de reprezentanţii pensiunilor.

Nu au lipsit nici de la această ediţie preparatele culinare din ciuperci, etalate într-o atractivă expoziţie culinară. Chiar în această perioadă, hribii au fost destul de rari în pădurile din zonă şi extrem de costisitori, kilogramul fiind achiziţionat la centrele de colectare cu 60-85 lei, dar gospodinele vămence tot au găsit resursele pentru a oferi delicatese din aceste ciuperci delicioase.

O astfel de sărbătoare dedicată unei ciuperci comestibile se desfăşoară doar în două locuri din lume, într-o localitate italiană şi la Vama.

Pentru cei ce nu au fost amatori de ciuperci, la sărbătoarea vămeană s-au rumenit grătare şi berbeci la proţap, iar seara s-a încheiat cu foc de tabără.

Cultură pentru toţi

Nici hrana spirituală şi culturală nu au lipsit. Cu acest prilej a avut loc lansarea primului volum de epigrame şi poezii umoristico-satirice, intitulat „Pete de rugină”, al autoarei Cătălina Orsivschi, sub egida Academiei Libere „Păstorel” Iaşi, a fost anunţată înfiinţarea Cenaclului ”Nectarie Cotlarciuc”, iar la primăria din comună a fost inaugurată o expoziţie de caricatură semnată de localnicul Doru Olaş.

Muzica şi dansul popular au fost prezente în fiecare zi a manifestării, sâmbătă fiind invitate să evolueze şi formaţii din Ucraina, iar duminica fiind dedicată în special talentelor din comună şi din localităţile vecine.

Recunoştinţă pentru Iorgu G. Toma

Pe lângă distracţie, vămenii au găsit timp şi pentru a-şi onora cu sobrietate înaintaşii. O ceremonie restrânsă şi elegantă a avut loc la mormântul fostului deputat Iorgu G. Toma, considerat cel de mai important fiu al satului. Aleşii locali au alocat anterior 7.000 de lei pentru refacerea monumentului funerar, iar acesta a fost sfinţit tot cu prilejul Zilelor Comunei.

”Este o datorie duhovnicească şi morală să îi cinstim şi pe cei care au purtat credinţa şi au lăsat vămenilor lucruri care să fie pomenite cu respect şi după atâţia ani. Vămenii de azi poartă în suflete faptele înaintaşilor şi trebuie să se arate vrednici să continue munca şi eforturile lor”, a conchis preotul paroh Vasile Mera.