Harbujii de Dumbrăveni, concurenţa din toamnă a celor de Dăbuleni

Harbujii se fac şi în judeţul Suceava. Hotărâţi să contrazică tradiţia de zeci de ani conform căreia harbujii se coc doar în sudul ţării, câţiva agricultori, sau fermieri, cum au fost botezaţi aceştia după aderarea la Uniunea Europeană, s-au apucat să cultive pepeni. Nu trăiesc numai din această afacere, însă nici nu pot spune că le merge rău.

Costel Gafiţescu, din comuna Dumbrăveni, este deja la al treilea an în care cultivă pepeni pe suprafeţe mari, în acest an având două hectare cu harbuz.

Acum două zile, când reporterii Monitorul de Suceava au ajuns la acesta, bărbatul, ajutat de soţie şi de fiică, se afla pe ogor, la vândut pepeni.

De altfel, la început de septembrie, când pepenii din sud sunt trecuţi, ai lui sunt numai buni de scos la vânzare.

„Eu, în primul an în care am pus, mulţi spuneau că nu sunt normal la cap, că la noi în zonă nu se face pepenele, dar se face... cu un soi extratimpuriu, un hibrid din Olanda, cu o perioadă de vegetaţie mai mică”, îşi începe povestea bărbatul din Dumbrăveni.

Investiţie mare, pepeni vânduţi de pe ogor şi... gust bun

Terenul pe care a cultivat pepene se află la limita dintre judeţele Suceava şi Botoşani. Spune că investiţia nu este una chiar mică, în acest an depăşind lejer 10.000 de lei. Aici intră banii pentru sămânţă, dar mai ales pentru erbicide şi fungicide, asta pentru că pepenele trebuie stropit împotriva dăunătorilor cel puţin o dată la zece zile.

Săptămâna trecută, la sfârşit de august, pepenii acestuia au fost suficient de copţi pentru a fi scoşi la vânzare. Ca şi în anii trecuţi, bărbatul a amenajat un punct de vânzare la marginea DN 29, lângă ogor, de unde vinde pepenii la un preţ de 80 de bani kilogramul. Marele avantaj pentru clienţi este că pot cumpără marfă proaspătă. Dacă doresc, aceştia îşi aleg harbuzul direct de pe ogor.

„Mai proaspăt de atât nu se poate”, spune pe bună dreptate fermierul, amintind că în fiecare an a avut mai mulţi clienţi decât marfă disponibilă. El e convins că harbuzul său nu este mai prejos decât mult mai celebrul pepene de Dăbuleni. Cât despre gustul pepenelui de Dumbrăveni, ne-am convins şi noi că nu diferă cu nimic de cel adus din sud, ba din contră, fiind foarte proaspăt, pare chiar mai bun.   

Mulţi hoţi şi „Pericol de cotonogeală”  

Pentru ca afacerea să meargă bine este nevoie însă de multe sacrificii. O mare problemă o reprezintă hoţii, care anul trecut i-au făcut ravagii lui Gafiţescu. Acesta a pus câini în fiecare colţ al ogorului, a achiziţionat un generator electric pe care îl foloseşte noaptea, însă a fost nevoie să se transforme şi în paznic.

„Anul trecut hoţii mi-au distrus un hectar de harbuz, mi l-au făcut praf. Când i-am găsit aveau o căruţă plină cu două sute de kile de harbuz. Anul ăsta am pus pază. Până când să începem vânzarea a stat de pază băiatul meu, a dormit noaptea aici. Acum că am început să culegem şi să vindem, zi şi noapte suntem pe bucată eu, soţia, fetiţa, băiatul, facem prin rotaţie. Hoţii vin şi distrug, nu să ia unul-doi harbuji de mâncare, care a fost mare l-au luat, ce a fost mic au spart”, exemplifică omul o „mostră” de hoţi băştinaşi.

Pentru că umorul nu l-a părăsit niciodată, bărbatul a pus în mijlocul ogorului cu pepeni o pancartă cu mesajul „Pericol de cotonogeală”.    

Depind de cât plouă şi cât e de cald

Nu departe de ogorul pe care cultivă pepeni Costel Gafiţescu l-am găsit pe Velu Chirica, finul acestuia. Şi el cultivă pepeni, iar în acest an a însămânţat, la fel ca naşul, în jur de două hectare.

„Anul acesta, mulţumim lui Dumnezeu, e binişor, mult mai bine ca anul trecut, sperăm să fie în avantajul nostru. Se poate obţine profit din pepeni şi la noi, cel mai mult depinde de vreme... de ploaie şi de căldură, să fie fiecare la timp”, ne spune bărbatul.

Reţeta este aceeaşi. Pepenii sunt vânduţi de la marginea ogorului, clientul având astfel şansa să cumpere un harbuz proaspăt, chiar şi în luna septembrie.

Ce spune specialistul Direcţiei Agricole 

Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava îi monitorizează de aproximativ trei ani de zile pe sucevenii care cultivă pepene şi concluzia este că plusurile depăşesc minusurile.

„Sunt câţiva începători care încearcă de vreo doi-trei ani de zile să cultive şi altceva în afară de porumb sau cartof. Deocamdată putem vorbi de cinci-şase cultivatori, toţi pe zona Dumbrăveni – Fântânele – Vereşti, comune limitrofe cu Botoşani, cu zona mai caldă. Domnul Gafiţescu este printre primii cu rezultate bune, atâta timp cât de trei ani de zile ţine această cultură, are un profit”, a declarat inginerul Vasile Tofan, de la Direcţia Agricolă Suceava.

Totuşi, a concluzionat el, pepenele nu poate înlocui culturile tradiţionale din judeţ, existând încă foarte multe necunoscute privind evoluţia sa în această zonă mai rece a ţării.