Apa otrăvită cu nitraţi, o problemă ignorată care afectează mai bine de jumătate de judeţ

Poluarea apelor din fântâni cu nitraţi – azotaţi, reprezintă una dintre problemele importante din judeţul Suceava, despre care însă se vorbeşte foarte puţin, iar de făcut se face şi mai puţin. Soluţiile existente sunt doar pe termen mediu spre lung şi se aplică cu greutate. Pentru oamenii afectaţi există însă şi o soluţie imediată şi la îndemână: o analiză a apei stabileşte imediat dacă apa este sau nu otrăvită cu nitraţi.

Periodic, la intervale de patru-cinci ani, Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava efectuează analize prin care se stabilesc zonele unde pânza freatică este contaminată cu nitraţi.

Conform ultimelor analize, în judeţ sunt 64 de localităţi în care pânza freatică este vulnerabilă la nitraţi. În mare, acestea ocupă toată zona de podiş a judeţului Suceava, până spre zona montană.

Cele 64 de localităţi sunt următoarele: Adâncata, Baia, Bălcăuţi, Berchişeşti, Bilca, Bogdăneşti, Boroaia, Bosanci, Buneşti, Burla, Cajvana, Calafindeşti, Capu Cîmpului, Cornu Luncii, Dărmăneşti, Dolhasca, Dolheşti, Dorneşti, Drăgoieşti, Drăguşeni, Dumbrăveni, Fălticeni, Fântâna Mare, Fântânele, Forăşti, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Grămeşti, Grăniceşti, Gura Humorului, Hânţeşti, Hârtop, Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Horodniceni, Ipoteşti, Liteni, Muşeniţa, Milişăuţi, Păltinoasa, Preuteşti, Rădăşeni, Rădăuţi, Rîşca, Salcea, Satu Mare, Şerbăuţi, Siminicea, Siret, Straja, Todireşti, Udeşti, Vadu Moldovei, Valea Moldovei, Vama, Vereşti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Voitinel, Volovăţ, Vultureşti, Zamostea şi Zvorâştea.

În toate aceste localităţi există zone în care s-au detectat ape poluate cu nitraţi, fără însă ca asta să însemne că toate fântânile şi sursele de apă sunt poluate.

Cum s-a produs poluarea apei cu nitraţi

Sursa poluării cu nitraţi este gunoiul de grajd, explică inginerul Nicolaie Catargiu, directorul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice. Pe de o parte este vorba de o notă de plată de dinainte de 1989, însă situaţia nu s-a îmbunătăţit nici până în prezent. Gunoiul provenit de la animale, depozitat în mormane atât la fostele mari complexe de taurine, cât şi în bătătura ţăranului, s-a infiltrat în pământ şi a poluat încet, dar sigur apa. De asemenea, şi gunoiul folosit ca îngrăşământ pentru terenul agricol, în cantităţi prea mari, a dus la poluarea pânzei freatice, acolo unde aceasta nu se afla la mare adâncime. Conform specialiştilor, în mod normal pe un hectar de teren agricol nu trebuie să ajungă mai mult de 170 de kilograme de azot, împărţite uniform.

Gunoiul de grajd ar trebui depozitat pe platforme 

Conform strategiilor puse la cale deja de autorităţi, în fiecare localitate din judeţ ar trebui să existe o platformă pe care să fie depozitate aceste deşeuri, însă, după cum a precizat Nicolaie Catargiu, singurul proiect în acest sens, aflat deva în fază avansată, este la Gura Humorului.

„Dorim o colaborare strânsă cu autorităţile locale din cele peste 60 de localităţi afectate de nitraţi. În general, am găsit înţelegere, însă mai solicităm o serie de situaţii şi îi rugăm să ni le prezinte cât mai urgent posibil pentru ca, împreună cu Direcţia Agricolă, să putem stabili cele mai eficiente măsuri”, a declarat Nicolaie Catargiu.

Concret, cei de la Oficiul de Pedologie aşteaptă ca primăriile din localităţile unde sunt probleme cu nitraţii să trimită o situaţie a efectivelor de animale, a numărului exploataţiilor agricole şi mai ales numărul şi numele societăţilor care au efective de peste o sută de animale. În acest fel se vor trasa măsuri către agenţii economici, pentru ca poluarea cu nitraţi să fie stopată măcar de acum încolo.

Majoritatea proprietarilor de fântâni sunt convinşi că apa este bună, deşi nu au făcut o analiză  

În timp ce autorităţile îşi fac planuri pe termen lung pentru stoparea poluării, cei mai mulţi oameni sunt convinşi că apa din fântâna lor este foarte bună. Cu toate acestea, foarte puţini au făcut şi o analiză a apei, care să le garanteze că aceasta nu este poluată cu nitraţi.

În general, oamenii se bazează pe faptul că beau apă din fântână de ani de zile şi nu au avut nici o problemă. Totodată sunt mulţumiţi că aceasta este curată, fără să ştie că apele contaminate cu nitraţi nu sunt murdare.

„Noi avem apă aşa de bună, niciodată nu am avut probleme, niciodată.... Apa e curată, eu închid fântâna.... mai vine unul, altul şi ia apă, niciodată nu am avut probleme, sincer să vă spun”, ne-a spus Valearia Papuc, o localnică din satul Lisaura, comuna Ipoteşti, localitate aflată pe lista celor în care există zone contaminate.

Un alt sătean este de aceeaşi părere.

„Fântâna e făcută de tata..... eram copchil şi beau apă continuu de la ea, am hidrofor şi nu am nici o problemă. Am auzit prin alte părţi că ar fi probleme, dar la noi nu s-a auzit nimica”, a spus şi Mihai Sârghi, un bărbat de 53 de ani.

Fiind convins că apa din fântâna sa nu e contaminată, acesta nu are de gând să facă o analiză a apei.

„Care vrea să facă analiză să vină... nu e problemă”, ne-a spus bărbatul.

Soluţii la îndemână pentru a nu ne otrăvi cu apă 

Cei care sunt mai preocupaţi de această problemă (foarte puţini la număr deocamdată) se pot convinge dacă apa este sau nu poluată cu ajutorul unei analize.  

„Singura unitate autorizată este Apele Române, sucursala de Gospodărire a Apelor Suceava. Ei sunt cei în măsură să facă analiza şi să dea rezultatul ca atare al contraţilor de nitraţi din apa potabilă”, a precizat directorul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava. Conform reprezentanţilor Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, o analiză completă a apei costă de 90 de lei. Doritorii trebuie să aducă apa într-un recipient curat şi află imediat dacă aceasta are sau nu concentraţii de nitraţi în limite normale.

În privinţa celor care urmează să îşi facă fântâni, sfatul autorităţilor este cât se poate de clar : fântânile trebuie săpate la cel puţin zece metri adâncime şi amplasate în amonte, cât mai departe de toalete sau grajduri.

Întârziere mintală la copii şi cancer la adulţi

Potrivit medicilor, apa poluată cu nitraţi poate provoca întârzieri mintale la copii, cancer la colon şi probleme de circulaţie la adulţi. În cazul bebeluşilor, poate duce chiar la deces.

Dacă la adulţi se produce o otrăvire lentă, copiii pot ajunge la spital intoxicaţi. 

În urmă cu câţiva ani, la Spitalul Judeţean Suceava s-au înregistrat câteva cazuri de copii intoxicaţi cu nitraţi din apa fântânilor, de altfel minorii cu vârste fragede fiind cei mai afectaţi dacă beau apă contaminată.