Inundaţii, alunecări de teren şi cutremure, principalele riscuri din Suceava

Deliberativul local sucevean va adopta, în şedinţa de la finele lunii, un plan de analiză şi acoperire a riscurilor pentru 2011 în municipiul Suceava.

“Cele mai importante riscuri sunt cele legate de inundaţii, de alunecări de teren şi de cutremure. În privinţa riscurilor de inundaţii, se lucrează la digul de pe râul Suceava, din zona Iţcani până în zona Bazar. Suntem prinşi într-un program gestionat de Regia Autonomă a Apelor Române, în valoare de 37 de miliarde de lei vechi, care se întinde de la Iţcani până la Bazar, iar lucrările sunt în curs de finalizare”, a precizat primarul Ion Lungu.

El a mai amintit problemele cauzate de alunecările de teren din zona Burdujeni Sat, de pe Dealul Teodoreni şi de cele din zona Filadelfia, în Zamca, menţionând că pentru acestea se încearcă atragerea unor fonduri de aproximativ 6 milioane de lei de la Guvern, pentru lucrări de consolidare.

Un alt aspect sensibil îl reprezintă rezistenţa locuinţelor din Suceava la un dezastru natural precum cutremurele.

„Primăria Suceava a făcut o serie de expertize tehnice la blocurile vechi, pentru stabilirea gradului de risc seismic. În urma acestora a rezultat că sunt cinci blocuri cu risc seismic de gradul II - bloc 48A de pe strada Mărăşeşti, blocul de 100 de garsoniere de pe strada Zimbrului, blocul A3 de pe strada Ştefan cel Mare, blocul 3 de pe strada Ciprian Porumbescu, blocul 5N de pe strada Samuil Isopescu, în vreme ce alte două blocuri, de pe strada Alexandru cel Bun, au risc seismic de gradul III. Nu avem nici un bloc cu grad seismic I, cu bulină roşie şi aproape de prăbuşire”, a declarat Ion Lungu.

Alte blocuri cu vechime mare, de aproape 50 de ani, sunt în atenţia municipalităţii, urmând să facă obiectul unor expertize tehnice care să evidenţieze gradul de risc seismic şi să stabilească măsurile necesare.

Edilul sucevean a menţionat că la blocurile expertizate cu grad de risc seismic au fost făcute deja documentaţii de consolidare, care au fost depuse la Guvern, prin intermediul Consiliului Judeţean, urmând ca de acum să se depună eforturi pentru atragerea finanţărilor necesare de la bugetul de stat.