Bolile contractate de pacienţi în spital, multe în realitate, dar aproape inexistente în statistici

În judeţul Suceava, într-un singur an, până în 200 de oameni se aleg cu o nouă boală în timp ce se află pe patul de spital, arată datele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP). Specialiştii acestei instituţii spun însă, că, în realitate, numărul infecţiilor nosocomiale, adică a celor contractate pe perioada internării, este mult mai mare, dar acestea nu sunt raportate din cauza consecinţelor pe care le-ar putea avea recunoaşterea lor. Este vorba, pe de o parte, de riscurile pentru doctori, mergând de la amendă până la acuzaţia de culpă medicală, cu anchetarea de către organizaţia profesională ori direct de procuratură, şi, în final, atragerea oprobiului public, iar pe de alta de riscurile pentru directorii unităţilor sanitare, care îşi pierd posturile dacă le declară. Pentru că nu sunt încurajaţi să raporteze infecţiile nosocomiale, deşi acestea sunt normale şi se întâlnesc în orice spital din lume, indiferent cât de performant ar fi, medicii şi managerii preferă să le ascundă, favorizând astfel apariţia altora, cu consecinţe mai grave.

Statisticile: 168 de infecţii intraspitaliceşti în judeţ, în 2010

Infecţia nosocomială este infecţia dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecţiune (contaminarea virală sau bacteriană anterioară internării, cu manifestare clinică intraspitalicească nu reprezintă o infecţie nosocomială), cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil şi după externare. Incidenţa maximă a acestor infecţii este în serviciile de reanimare şi în cele de chirurgie, unde şi rata de deces este mai ridicată.

De la începutul lui 2010 şi până în septembrie inclusiv, în spitalele din judeţ s-au înregistrat 168 de infecţii nosocomiale (respiratorii - pneumonii sau bronhopneumonii, digestive, cutanate, de plagă chirurgicală, urinare, ale organelor genitale, după injecţii sau puncţii, septicemie etc.), cele mai multe la Rădăuţi şi Suceava. Anul trecut, unităţile spitaliceşti au consemnat 190 de cazuri, dintre care 41 în secţiile de Pediatrie, 16 la Neonatologie, 26 la Obstetrică, 29 la Ginecologie, 11 la Chirurgie şi 67 în alte secţii. Majoritatea infecţiilor nosocomiale au fost semnalate tot la spitalul din Rădăuţi, urmat de cel din Suceava.

Oficial, suntem mai tari decât străinii

Dr. Valerian Moraru, şeful Serviciului de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul DSP, mărturiseşte că, dacă ar fi să ne luăm după aceste statistici, spitalele din judeţ ar fi mai bune decât cele din străinătate, unde cifrele sunt de 10, 15 ori mai mari. Realitatea este însă că, în alte ţări, raportarea infecţiilor nosocomiale este literă de lege, pe când la noi acestea se ascund „sub preş”, de teama unor aşa-zise repercusiuni, chiar dacă se ştie că acestea reprezintă de fapt o fatalitate, neputând fi evitate nicăieri în lume, în ciuda profesionalismului actului medical. În ceea ce-i priveşte pe doctori, reprezentantul DSP crede că aceştia nu raportează din frică, prudenţă, dintr-un exces de autoprotecţie, dar şi din cauza unor „scăpări”, ca urmare a activităţii intense.

Presa, găsită parţial vinovată de teama medicilor de a le recunoaşte

„Medicii se feresc să raporteze şi din cauza impactului mediatic, cu consecinţele ulterioare. Există această atitudine antimedicală a populaţiei, sprijinită şi de către presă, în spiritul senzaţionalului, când un caz până la urmă izolat este prezentat ca emblematic pentru activitatea corpului medical. Modul în care se face informarea îi determină pe medici să se ferească ca de dracu’. Infecţia nosocomială nu înseamnă neapărat că a fost o greşeală medicală, dar doctorii sunt efectiv daţi în judecată, sunt anchetaţi în paralel de procuratură şi de Colegiul Medicilor. Este un sistem care mie mi se pare complet aiurea, care nu există nicăieri în lumea civilizată, când o presupusă greşeală medicală se transformă automat în culpă penală, neaşteptându-se verdictul organizaţiei profesionale”, crede Moraru.

Sistemul nu îi încurajează pe managerii de spitale să le declare

Referindu-se la rolul pe care îl joacă managerii în ascunderea infecţiilor intraspitaliceşti, responsabilul DSP spune că aceştia sunt nevoiţi să raporteze cât mai puţine cazuri pentru a nu-şi pierde posturile. Şi asta, deoarece procentul infecţiilor nosocomiale este unul dintre indicatorii din contractul de management pe baza căruia sunt angajaţi şefii unităţilor sanitare şi care contează atunci când se evaluează activitatea directorului şi se decide păstrarea lui în funcţie. Cu alte cuvinte, managerii sunt obligaţi să nu depăşească parametrii la care se obligă prin contractul de management, altfel li se scad puncte şi îşi pierd mandatul.

„La semnarea contractului, fiecare director trebuie să spună cu aproximaţie câte cazuri de infecţii nosocomiale crede că va avea, într-un an, în spitalul pe care îl conduce. Dacă se constată că numărul respectiv a fost mai mare, directorul îşi riscă postul fiindcă se consideră că nu a respectat criteriile de performanţă. Din acest motiv, managerii semnează pentru un procent infim de infecţii intraspitaliceşti. Ar trebui să se schimbe această atitudine”, explică dr. Valerian Moraru.

Ascunderea infecţiilor nosocomiale favorizează apariţia altora

Pentru el, faptul că două spitale din judeţ, respectiv Rădăuţi şi Suceava, au constant un număr crescut de pacienţi care contractează o nouă boală pe durata internării nu înseamnă condiţii mai precare, ci o mai bună raportare a acestor cazuri. Poziţia medicului de la DSP este că ascunderea infecţiilor nosocomiale favorizează apariţia altora, cu consecinţe mai grave atât în plan medical, cât şi în plan economic, în condiţiile în care pacientul necesită un tratament suplimentar, iar durata de spitalizare se prelungeşte.

„Dacă te limitezi doar să tratezi şi nu raportezi, nu depistezi cauzele. Dacă se declară, se pot trage anumite concluzii despre calea de transmitere, o eventuală sursă. Se intervine punctual în acea locaţie şi se întrerupe lanţul. Numărul de infecţii intraspitaliceşti scade, dar de data asta real, şi scad şi cheltuielile secţiei”, punctează Moraru.