Printează articolul
Trimite e-mail
Zeci de persoane ajung lunar la Spitalul Judeţean după ce au încercat să-şi pună capăt zilelor. Numărul sucevenilor care par să se fi săturat de viaţă se menţine la acelaşi nivel ridicat, ba chiar tinde să depăşească limitele obişnuite, observă doctorul Tiberius Brădăţan de la această unitate sanitară. Medicul spune că, începând cu septembrie, tentativele de sinucidere au crescut sensibil, fiind zile în care se înregistrează şi câte patru cazuri de acest gen.
Deşi numărul celor care încearcă să-şi ia viaţa este tot mai mare, ajungând la câteva sute de la începutul anului, statisticile oficiale ale Spitalului Judeţean nu arată decât 36 de cazuri de persoane care, din ianuarie şi până acum, au vrut, prin diverse metode, să se omoare. Neconcordanţa este explicată de doctorul Tiberius Brădăţan - unul dintre primii oameni pe mâna cărora ajung cei care recurg la tentative de sinucidere – prin faptul că nu se contabilizează decât cazurile foarte grave, care demonstrează clar determinarea persoanei de a-şi lua viaţa, cum ar fi ingurgitarea în cantitate mare de substanţe cu potenţial toxic ridicat, gen pesticide, restul situaţiilor, cum ar fi ingurgitarea de medicamente, uneori pe fondul consumului de alcool, fiind încadrate la categoria de intoxicaţii voluntare.
Vor într-adevăr să moară sau doar să atragă atenţia asupra lor
„La pacienţii în stare foarte gravă ridicăm şi suspiciunea de tentativă de suicid, fiindcă intenţia a fost clară. Dacă iau câteva pastile de aspirină sau de mutivitamine nu poţi să-i mai incluzi în această categorie, îi consemnezi ca intoxicaţie voluntară cu scopul de a atrage atenţia, de a epata. Diferenţa este foarte mare între a face pasul definitiv şi a apela la genul ăsta de intoxicaţie. De obicei, în cazurile de intoxicaţie uşoară, pacientul revine, el capătă un obicei din a face gesturile astea. Faptul că de fiecare dată ia doze mici nu denotă o atitudine vădită de autodistrugere”, explică medicul.
El adaugă că, pe de altă parte, tentativele de sinucidere nu pot fi documentate de medicii care tratează pacientul din punct de vedere fizic, intenţia unei persoane de a-şi lua viaţa fiind stabilită numai în urma unui examen psihiatric. Aşa se explică de ce majoritatea dintre cei care se internează cu diagnosticul de tentativă de sinucidere nu mai figurează cu acest diagnostic şi la externare, făcând ca statisticile privitoare la cei care au recurs la asemenea gesturi extreme să fie mai puţin alarmante.
S-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuşi la sinucidere
“După ce trec prin Urgenţe, minorii se internează la Pediatrie, adulţii la Medicină Internă, iar cazurile grave ajung la Anestezie şi Terapie Intensivă. În aceste sectoare se tratează doar faza acută şi se previn eventualele complicaţii. Motivaţia reală nu o poate extrage, însă, decât un psihiatru, în urma consultului, după ce stă de vorbă cu pacientul. De exemplu, la UPU, unde lucrez şi eu, bolnavul, mai ales dacă este şi sub influenţa băuturilor alcoolice, are declaraţii contradictorii, tendinţa de a dramatiza, ceea ce înseamnă că nu poţi să pui bază pe ceea ce spune. Noi, neavând pregătire psihiatrică, nu putem decât să-i oferim un grad de confort psihic, dar nu putem să-l diagnosticăm din punctul ăsta de vedere”, precizează dr. Tiberius Brădăţan.
Medicul se arată îngrijorat nu numai de faptul că cifrele nu s-au modificat în bine în ultima perioadă, ci şi de faptul că s-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuşi la sinucidere. Astfel, potrivit doctorului Tiberiu Brădăţan, în statistici nu se mai regăsesc doar dramele vârstelor fragede, legate de dragoste, sau ale celor bătrâni, legate de disperare, ci şi ale unui segment nou de vârstă.
Este vorba de persoane active, între 30 şi 60 de ani, care nu mai găsesc nici o satisfacţie în a trăi, demoralizate poate şi de anii îndelungaţi de tranziţie.
S-a otrăvit cu acid sulfuric, după o ceartă cu soţul
De exemplu, la Spitalul Suceava, ultima persoană care a fost internată în urma unei tentative de sinucidere este un bărbat de 37 ani, din Lisaura. Cristian C. a ajuns miercuri seară la Reanimare, după ce a luat medicamente cu pumnul în încercarea de a-şi pune capăt zilelor. Cel mai grav caz a fost înregistrat însă săptămâna trecută, când o femeie din localitatea Şaru Dornei a băut acid sulfuric după o ceartă cu soţul. Din păcate, cazul a avut un final tragic, femeia decedând la scurt timp în spital, din cauza nivelului ridicat de toxicitate şi a arsurilor interne suferite. Valerica F., în vârstă de 56 ani, a înghiţit circa 100 ml de soluţie concentrată, dintr-o sticlă pe care o avea în gospodărie, cu scopul de a se sinucide. Ea a fost transportată de urgenţă la Spitalul Suceava, însă a murit la aproximativ două ore de la internarea în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă. Medicii care s-au ocupat de caz au declarat că femeia nu a avut nici o şansă de supravieţuire şi a murit în chinuri groaznice, din cauza arsurilor de la nivelul mucoaselor, provocate de agentul coroziv.
De menţionat că datele centralizate de Spitalul Suceava arată că imaginaţia celor care încearcă să-şi ia viaţa şi uneori chiar reuşesc nu are limite, aceştia apelând la diverse metode, mai mult sau mai puţin sigure. Din cele 36 de cazuri oficiale de tentativă de sinucidere înregistrate începând cu ianuarie, două au fost prin spânzurare şi câte unul prin expunerea la fum, foc şi flacără şi respectiv folosirea cuţitului sau a altor obiecte ascuţite. În restul situaţiilor a fost vorba de ingurgitarea de medicamente (de multe ori în combinaţie cu alcool) sau de substanţe chimice, cum ar fi diluant ori pesticide.
( 5 nov 2010, 11:58:01