Naşterile premature, un fenomen periculos, care se menţine la cote ridicate

Vin pe lume la mai puţin de 37 de săptămâni de la concepţie şi trăiesc câteodată în cutii speciale de sticlă, fiindcă nu sunt pregătiţi să suporte viaţa ”în aer liber”. Unii reuşesc să recupereze tot ce au pierdut din cauza naşterii premature, în timp ce alţii ies învinşi din bătălia pentru viaţă.

Potrivit statisticilor, anul trecut, la Spitalul de Urgenţă Suceava au fost internaţi 3.200 de nou-născuţi, 58 dintre aceştia fiind transferaţi de la alte maternităţi, inclusiv din judeţul Botoşani. Rata natalităţii este în uşoară creştere faţă de 2008, dar rapoartele arată că un fenomen periculos, reprezentat de naşterile premature, se menţine în continuare la cote ridicate (10,8%).

Potrivit datelor contabilizate de specialiştii de la Maternitatea Suceava, în 2009, 318 copii au venit pe lume înainte de cele nouă luni necesare pentru maturizarea intrauterină completă. 28 dintre aceştia cântăreau sub 1000 de grame, în timp ce 21 aveau o greutate între 1000 şi 1500 de grame, 73 între 1500 şi 2000 de grame, iar restul peste 2000 de grame.

Ajutaţi să respire, să mănânce, să lupte cu infecţiile şi să-şi păstreze temperatura corpului

Pentru a supravieţui, bebeluşii au fost ţinuţi în incubatoare, care le-au asigurat condiţii cât mai apropiate celor din uterul mamei. Din nefericire, nu în toate cazurile tehnologia a putut suplini pântecul protector al mamei, iar la fel ca şi în anii anteriori naşterile înainte de termen au reprezentat prima cauză de mortalitate infantilă. Conform statisticilor, în 2009, 52 de bebeluşi au pierdut lupta cu viaţa din cauza vulnerabilităţii date de lipsa celor nouă luni în cavitatea uterină, rata de mortalitate fiind de 15,6%. În timp ce 24 dintre ei au murit în primele 24 de ore de viaţă, 20 au decedat în primele şase zile, iar opt după o săptămână de la aducerea lor pe lume.

Dr. Dana Murariu, şefa maternităţii de la Spitalul de Urgenţă Suceava, spune că se poate vorbi de un copil prematur atunci când vârsta de gestaţie este sub 37 de săptămâni, indiferent de greutatea cântărită la naştere, şi adaugă că posibilităţile de recuperare a prematurilor s-au dezvoltat foarte mult în ultima perioadă - aceştia având şansa de a supravieţui de la vârste din ce în ce mai mici - însă totul depinde de tarele, adică de afecţiunile pe care le au.

”Un bebeluş prematur trebuie să rămână în spital între două săptămâni şi până la trei luni, în condiţiile în care copilul născut la termen pleacă acasă după numai trei zile. Copiii prematuri sunt născuţi înainte de maturarea completă a corpului şi organelor şi sunt cel mai adesea mici, motiv pentru care trebuie ajutaţi să respire, să mănânce, să lupte împotriva infecţiilor, să îşi păstreze temperatura corpului. Ei au nevoie de timp să recupereze, atât în dezvoltare, cât şi în greutate, iar după părăsirea spitalului urmează vizitele regulate la medic, până în jurul vârstei de trei ani”, explică specialistul.

  Secţia de Neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă numără 80 de paturi, dintre care opt la Anestezie şi Terapie Intensivă, 12 la sectorul de prematuri şi 60 în sectorul destinat copiilor născuţi la termen. Dotarea actuală este satisfăcătoare, incluzând printre altele 16 incubatoare, 10 aparate de susţinere respiratorie, şapte monitoare cu funcţii multiple (monitorizează pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, saturaţia de oxigen, temperatura), şase pulsoximetre, 21 de pompe de perfuzii, cinci aspiratoare neonatale, şase pompe electrice de muls laptele, şase lămpi de fototerapie, un ecograf portabil, un aparat de radiografie Roentgen.

„În proporţie de 90 la sută aparatura este nouă, achiziţionată în ultimii doi ani, printr-un program finanţat de Banca Mondială. Fiindcă dotarea cu echipamente este foarte bună, în ultimii patru sau cinci ani nu am mai trimis nici un copil la un centru neonatal superior, cu excepţia cazurilor care ţineau de chirurgie. Cu alte cuvinte, toţi copiii care nu au avut probleme de natură chirurgicală au putut fi îngrijiţi aici”, arată dr. Dana Murariu.

Din cauza deficitului de personal, o asistentă îngrijeşte între zece şi 18 copii

Neajunsurile sunt reprezentate de lipsa investiţiilor în infrastructură, deşi se vorbeşte despre ele din 2002, când Maternitatea Suceava a fost propusă pentru nivelul trei de ierarhizare a unităţilor spitaliceşti, care impune asigurarea unor condiţii de înaltă calitate la toate capitolele, şi de deficitul de personal. Vizavi de această ultimă chestiune, trebuie spus că Maternitatea Suceava funcţionează cu  22 de asistente, deşi ar avea nevoie de cel puţin tot atâtea, şi cu patru medici, în condiţiile în care necesarul ar fi de 16 sau 17.

„La sectorul de prematuri este o singură asistentă care îngrijeşte între 10 şi 18 copii, deşi, în mod normal, ar trebui să îngrijească doar şase. Chiar dacă mama este prezentă, asistenta este cea se ocupă în totalitate de născuţii înainte de termen. Asta înseamnă că le face baie, toaletă oculară şi auriculară, masaj, gimnastică, le supraveghează alimentaţia, îi schimbă, îi hrăneşte cu sondiţa. Tot ea îi încearcă la biberon, la supt de la sânul mamei, le dă medicaţia, se ocupă de consulturile între secţii şi îi supraveghează în permanenţă. La începutul anului, primul referat pe care l-am făcut a fost cel în care am semnalat lipsa de personal şi am solicitat conducerii spitalului şi sindicatului încadrarea de asistente. Ne-am mulţumi şi cu 30 de asistente şi opt medici, dar, deocamdată, legea nu permite să se facă angajări. Ne descurcăm greu, cu foarte multă muncă şi stres. Suprasolicitarea fizică şi psihică este foarte mare, dar, din fericire, până acum nu am avut parte de situaţii nefericite, cum au fost în alte judeţe”, completează medicul şef al secţiei de Neonatologie.

Cel mai mic copil care a supravieţuit la Suceava cântărea 800 de grame

Toţi prematurii sunt internaţi la Reanimarea maternităţii până când starea lor se stabilizează. Un bebeluş născut înainte de termen trebuie să stea la incubator până când atinge greutatea de două kilograme. La Suceava, cel mai mic copil care a supravieţuit a cântărit la naştere 800 de grame, asemenea cazuri fiind înregistrate de mai multe ori, inclusiv anul trecut. Copilul cu cea mai mare greutate care a venit pe lume la Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă avea şase kilograme. Prematurii sunt alimentaţi de asistente prin gavaj, adică printr-o sondă, care se introduce în stomac prin nas şi la capătul căreia se ataşează o seringă cu lapte. Sonda respectivă se schimbă la fiecare 12 ore.

„Mamele ai căror copii sunt ţinuţi în incubatoare au voie să-i viziteze când doresc. Nu le lăsăm să se implice doar atunci când activitatea este intensă, fiindcă ne încurcă. Altfel, la câteva ore, chiar din prima zi de la naştere, vin să-i ţină în braţe, să-i mângâie. Încercăm să-i apropiem fiindcă, aşa, copiii au o evoluţie mai bună”, adaugă asistenta şefă, Domnica Armanu.

În 2010, la Maternitatea Suceava sunt preconizate şi alte investiţii la capitolul dotare şi sunt aşteptaţi bani pentru renovarea saloanelor, a sălilor de naştere şi de operaţii.