Banca de Gene Suceava, unicat în Europa de Est

Banca de Gene Suceava a fost înfiinţată în 1990 şi este unica instituţie din România care se ocupă de păstrarea materialului genetic vegetal. La momentul actual colecţia băncii numără peste 17.000 de probe, reprezentând preţioase surse de diversitate genetică. De asemenea, banca furnizează material biologic pentru a fi reintrodus în cultură, în caz de dispariţie a acestuia.

17.000 de probe, de la peste 350 de specii

Cu doar 21 de angajaţi şi un hectar de câmp experimental, banca reuşeşte să facă faţă tuturor cerinţelor de colectare, evaluare şi păstrare a resurselor genetice din România. Datorită recunoaşterii internaţionale de care se bucură, la Banca de Gene Suceava se organizează periodic cursuri de instruire având ca subiect tehnici de conservare genetică a plantelor, la care participă specialişti din domeniu din mai multe ţări din Uniunea Europeană.

Banca dispune de opt celule de conservare, dintre care patru sunt destinate colecţiei de durată medie, unde temperatura de păstrare este de 4°C, iar celelalte patru pentru păstrarea la -20°C. Majoritatea plantelor sunt colectate de pe teritoriul României, dar aduse şi din alte ţări, iar unele dintre acestea nu se mai găsesc în cultură. Ele pot fi utilizate în programe de ameliorare, în studii ştiinţifice, pentru a fi reintroduse în zonele de unde au fost colectate. Pe lângă culturile legumicole, la bancă se păstrează mai multe specii de plante sălbatice, furajere şi medicinale.

Seminţe gratuite pentru agricultorii din Suceava pentru a fi reintroduse în cultură

Deşi banca nu se ocupă cu comercializarea seminţelor, niciodată n-a refuzat fermierii care doresc să-şi înfiinţeze o cultură tradiţională. „Nu certificăm soiuri, doar populaţii locale, adică seminţe ţărăneşti. Am oferit gratuit seminţe oamenilor din judeţul Suceava şi din întreaga ţară pentru a fi reintroduse în cultură şi o vom face şi în continuare dacă vom avea cereri. Din păcate, nu putem să oferim oamenilor mai mult de 24 seminţe, pentru că toate colecţiile noastre sunt destinate studiilor ştiinţifice sau pentru reintroducerea în cultură, în caz de războaie sau calamităţi”, a precizat dr. biolog Silvia Străjeru, directoarea instituţiei.

Cele mai mari probleme au apărut la Banca de Gene din 2009, atunci când aceasta şi-a pierdut personalitatea juridică, fiind subordonată Laboratorului central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor.

„După practicile altor ţări, băncile de gene trebuie să fie reprezentate de instituţii independente. De când ne-am pierdut autonomia, am ratat mai multe proiecte. Fiind subordonaţi unei instituţii a statului, nu putem accesa atât de multe fonduri europene. A scăzut vizibilitatea unităţii la nivel regional şi european”, a declarat Silvia Străjeru.