Cu mâinile goale, „culege” bombele neexplodate din cele două războaie mondiale

În timp ce pirotehniştii suceveni din cadrul Poliţiei şi al Serviciului Român de Informaţii (SRI) au echipamente de protecţie de sute de mii de euro, pe care, din fericire, le îmbracă foarte rar, eventual când mai apare vreo geantă suspectă uitată de vreun aiurit prin locuri publice, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, membrii echipei pirotehnice merg cu mâinile goale să „culeagă” bombele şi elementele de muniţie neexplodate din cele două războaie mondiale.

Maistrul militar Iulian Pentilescu (40 de ani) este cel mai experimentat pirotehnist al ISU Suceava şi, de-a lungul anilor, a intervenit la sute de astfel de misiuni de asanare pirotehnică.

Căsătorit, tată a doi băieţi în vârstă de 5, respectiv 7 ani, Iulian Pentilescu e omul care îşi riscă viaţa de fiecare dată când iese pe poarta unităţii şi pleacă în misiune.

Bombele din munţi

Cu o Dacia 1307, veche de mai bine de zece ani, transformată într-o autospecială pirotehnică improvizată, cu suspensiile slăbite pe drumurile din judeţ, maistrul militar merge să culeagă tot felul de bombe, proiectile şi grenade, descoperite pe raza judeţului şi ştie că fiecare misiune poate fi şi ultima.

Zilele trecute, de exemplu, a ajuns tocmai pe masivul Giumalău, în zona stânei Sâhla, pe la Dorna Arini, acolo unde un cioban a dat peste un proiectil de calibrul 152 de milimetri, echipat cu focos. Deşi tocmai din Primul Război Mondial, proiectilul era în perfectă stare de funcţionare.

Din cauza drumului greu accesibil şi al fenomenului de „picurare” a încărcăturii explozive, maistrul Pentilescu şi colegul său, plutonierul major Marius Chimiuc, au decis că bomba nu poate fi transportată şi că vor trebui să o detoneze chiar în locul în care a fost găsită.

Înainte de asta, însă, au răspuns sesizării unui copil din Dorna Arini, care a anunţat că, în timp ce se afla la cules bureţi, a observat un proiectil, în zona „Vultur”, la marginea pădurii.

Era vorba de un proiectil de 85 de milimetri, din Al Doilea Război Mondial, care, la fel, putea exploda la cel mai mic şoc sau manevrare bruscă.

Cu proiectilul în braţe, prin apă

La sfârşitul săptămânii trecute, vineri seară, maistrul militar Iulian Pentilescu s-a deplasat şi în satul Ruşi Mănăstioara, comuna Udeşti, acolo unde un sătean a găsit lângă temelia casei o grenadă.

Pirotehniştii ISU au evacuat sătenii din zonă la o limită de siguranţă şi au ridicat grenada aflată în perfectă stare de funcţionare, deşi era din Al Doilea Război Mondial.

Nu mai departe de acum două zile, specialiştii ISU Suceava au primit o nouă misiune, la Falcău –Brodina, acolo unde un localnic aflat la pescuit a observat un proiectil înfipt în malul drept al râului Suceava, la aproximativ 100 de metri în amonte de Herghelia Frasin.

Odată scos din pământ, proiectilul, echipat cu focos şi încă activ, a fost luat în braţe de maistrul Pentilescu şi transportat prin apă, la autospeciala pirotehnică.

„Operaţiunea de transportare a elementului de muniţie de la locul identificării până la autospeciala pirotehnică a fost complexă şi riscantă, deoarece trebuia traversat un afluent al râului Suceava, lat de aproximativ doi metri, şuvoiul puternic putând dezechilibra pirotehnistul care ducea proiectilul”, a explicat plutonierul major Alin Găleată, din cadrul ISU Suceava.

Cu excepţia proiectilului găsit în apropierea stânei Sâhla, care a fost distrus la faţa locului, restul elementelor de muniţie au fost puse în lada cu nisip a autospecialei pirotehnice şi aduse la Suceava, unde au fost depozitate provizoriu, până la distrugerea controlată într-un poligon autorizat.

Maistrul militar Iulian Pentilescu zâmbeşte când e întrebat de echipament de protecţie.

„La misiunea de la Dorna Arini, de exemplu, nu m-ar fi ajutat nici cel mai performant echipament, în caz că ar fi explodat proiectilul. Vorbim de muniţie trecută prin gura de foc... Până la urmă, suntem militari de carieră, ăsta e riscul...”, spune pirotehnistul.

Iulian Pentilescu mărturiseşte că şi-ar dori nu atât echipament de protecţie, cât o autospecială pirotehnică nouă, cu care să poată urca şi în zone mai greu accesibile şi care să prezinte mai multă siguranţă la transport.

„De multe ori, lăsăm maşina la kilometri distanţă de locul în care s-a găsit muniţia, pentru că drumul e greu. Kilometri întregi am mers cu bomba în mână. Pe munţi, prin apă... De multe ori am fost în situaţii extreme. Trebuie să mişcăm muniţia, să o luăm din locul în care a fost găsită, de multe ori chiar în gospodăriile oamenilor, şi atunci apar riscurile. Am fost de foarte multe ori la limită...”, mai spune pirotehnistul care a cules până acum sute de bombe neexplodate din războaie, doar cu mâinile goale.