Fundaţia Soros România, în parteneriat cu Prefectura Suceava, Societatea Doamnelor Bucovinene şi Asociaţia PhicoRomano au lansat luni, în sala de şedinţe „Nicolae Labiş” de la Prefectură, raportul studiului sociologic ce vizează comunităţile de etnie romă, „Femeile rome – ce ştim şi ce nu ştim despre ele”.
Evenimentul a debutat cu o expoziţie foto, în care au fost surprinse familii de romi din judeţul Suceava, în principal femei de etnie romă, şi a continuat cu o scurtă prezentare a raportului.
Studiul, care s-a derulat în perioada martie-iulie anul acesta, atât în mediu urban, cât şi în cel rural, în şase comunităţi tradiţionale şi non-tradiţionale: Vereşti (judeţul Suceava), Săruleşti (judeţul Călăraşi), Bălţeşti (judeţul Prahova), Pătrăuţi (judeţul Suceava), Kuncz (Timişoara) şi Patarât (Cluj-Napoca) a readus în discuţie probleme de incluziune socială la nivelul comunităţilor cu romi.

 

Diferenţe mari între tipurile de comunităţi în privinţa căsătoriei

Potrivit studiului „Femeile rome - ce ştim şi ce nu ştim despre ele”, indiferent de comunitate sau de mediul de rezidenţă, femeile au încă un statut de inferioritate, care este considerat firesc chiar şi de către ele, însă viaţa de familie, rolul şi poziţia femeii sunt într-un proces de schimbare.
Sociologii au arătat că există diferenţe mari între tipurile de comunităţi în privinţa căsătoriei. În comunităţile tradiţionale, conform studiului, fetele se căsătoresc devreme, de obicei între 14 şi 16 ani, iar băieţii până în 18 ani. Există însă numeroase cazuri de căsătorii mai timpurii (12 -14 ani pentru fete şi 14-16 ani pentru băieţi).
Studiul a fost prezentat de Mara Sescu, coordonator programe Fundaţia Soros România, care a explicat că în comunităţile tradiţionale, puterea de decizie a femeii este aparent inexistentă, şi, deşi femeia este implicată în creşterea copiilor şi viaţa în gospodărie, deciziile importante sunt luate de către bărbaţi.
„Practic femeia este implicată, consultată, dar bărbatul este cel care decide în familie. Acest lucru este valabil nu doar în comunităţile tradiţionale, ci şi în cele netradiţionale, în Cluj, de exemplu. În ce priveşte participarea pe piaţa muncii a femeii de etnie romă, atitudinile diferă de la un tip de comunitate la alta. În comunităţile tradiţionale femeia nu participă pe piaţa formală a muncii, din cauza normelor comunitare, a educaţiei scăzute şi a oportunităţii de angajare. Ea participă în schimb la activitatea economică a gospodăriei, prestând muncă pentru ajutorul social şi contribuind la activitatea productivă a gospodăriei. În comunităţile non-tradiţionale rurale, există o experienţă acumulată de participare feminină la munca plătită în afara casei, iar participarea la munca plătită este recunoscută şi acceptată la nivel comunitar, chiar dacă femeile nu sunt neapărat încurajate să meargă să muncească”, a completat Mara Sescu.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Suceava, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Direcţiei de Sănătate Publică, Primăriei Vereşti, Primăriei Pătrăuţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor sucevene.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Femeile de etnie romă au încă un statut de inferioritate în societate.

Comentarii