Printează articolul
Trimite e-mail
Sute de credincioşi ortodocşi armeni şi nu numai au venit din toate colţurile ţării la Hramul Bisericii Hagigadar. Fiecare a venit cu credinţa că la Hagigadar orice rugăciune îndreptată către Dumnezeu este ascultată, iar dorinţele le sunt împlinite. Numele bisericii, Hagigadar, înseamnă în limba armeană „împlinitoare de dorinţe”.
Însufleţiţi de această credinţă, sutele de credincioşi veniţi la hram au urcat dealul care duce spre biserică în genunchi şi tot îngenuncheaţi au înconjurat lăcaşul de cult, închinându-se neîncetat lui Dumnezeu. Colina care duce spre biserică a fost plină de oameni îngenuncheaţi încă de la primele ore ale dimineţii. Drumul către acest vechi lăcaş de cult trebuie parcurs în tăcere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, până acolo sus, la zidurile bisericii, să nu rosteşti nici un cuvânt, dacă vrei ca dorinţa să-ţi fie ascultată.
La Hagigadar au fost prezenţi ieri credincioşi din toată ţara. Pentru unii a devenit o tradiţie urcatul la mănăstire, iar alţii vin pentru prima oară sau doar să viziteze.
„Vin aici de mulţi ani, mă rog pentru sănătate, pentru pace în casă şi pentru mântuirea sufletului meu”, a spus cu lacrimi în ochi, îngenuncheată, una dintre credincioasele venite la Hramul Bisericii Hagigadar.
Slujba a fost oficiată de către episcopul Dyrayr Mardyghyan, preşedintele Uniunii Armenilor din România
De peste o sută de ani, în ziua sărbătorii creştine a Adormirii Maicii Domnului (15 August), la Hagigadar se strâng şi credincioşi români, alături de armeni veniţi din toate colţurile lumii.
Indiferent de ziua în care cade sărbătoarea, slujba se oficiază în cea mai apropiată zi de duminică, după cum spune tradiţia. Respectând un vechi obicei, credincioşii care se roagă pentru împlinirea dorinţelor urcă în genunchi dealul pe care este se află biserica. În timpul urcuşului, aprind lumânări în locuri special amenajate şi se roagă pentru împlinirea dorinţelor. Ajunşi lângă biserică, o înconjoară de trei ori, tot în genunchi, iar după fiecare ocol, se opresc şi se roagă.
Pentru că biserica a fost neîncăpătoare pentru sutele de pelerini care ar fi vrut să participe la slujbă, la un moment dat, jandarmii au închis uşile şi nu au mai permis accesul în lăcaş.
Slujba a fost susţinută de către episcopul Dyrayr Mardyghyan, preşedintele Uniunii Armenilor din România, şi de către preotul paroh al biserii, Azad Mandalian.
Ca în fiecare an, şi de această dată, printre pelerini s-a aflat şi Varujan Vosganian, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal.
De la slujbă, la supa de urechiuşe
După Sfânta Liturghie urmează o agapă creştină numită "hurban", la care participă toţi pelerinii şi mănâncă bucate armeneşti. Supa de urechiuşe (un fel de colţunaşi umpluţi cu carne) este cel mai apreciat fel, urmat de tradiţionalul pilaf cu carne de vită.
Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită în secolul al XVI-lea de către doi fraţi, negustori armeni. Legenda spune că lor li s-a arătat Fecioara Maria şi le-a cerut să-i ridice un lăcaş de rugăciune.
