Un sobor format din zece preoți și peste 150 de credincioși din localitățile Șcheia, Mihoveni, Moara au luat parte ieri la hramul bisericii ctitorite de Voievodul Ștefan cel Mare și încredințată Proorocului Ilie.
Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii au venit în număr mare la Biserica Sf. Ilie, din satul cu același nume, comuna Șcheia, biserică construită în cinci luni și 14 zile de către Voievodul Ștefan cel Mare.
Cântările la strană au fost susținute de Corul de copii de la Șcheia, condus de preoteasa Oana Onisim. Cei nouă elevi de clasă primară și gimnaziu, care cântă în fiecare duminică la biserica din Șcheia, au făcut o impresie foarte bună și în biserica ștefaniană din Sf. Ilie. Aceștia au „debutat” ieri cu programul liturgic într-o altă biserică decât cea în care cântă în mod frecvent și credincioșii au apreciat evoluția lor.
Proorocul Ilie, ocrotitor al bisericii de 520 de ani
Preotul paroh Laurențiu Eduard Gavrilei ne-a prezentat câteva trăsături specifice ale acestei biserici. Construcția bisericii a început în ziua pomenirii Sfântului Prooroc Irimia, iar locașul a fost încredințat spre ocrotire Sfântului Prooroc Ilie Tezviteanul.
„La această biserică, se serbează hramul în ziua Sf. Ilie, 20 iulie, de 520 de ani, încă din anul 1489. Sf. Ilie este prăznuit an de an pentru faptele sale, iar poporul drept-credincios l-a cinstit întotdeauna prin slujbe, prin pictarea chipului său în biserici și pe icoane, în special pe sticlă, nelipsit fiind cu carul și caii săi de foc. Mulți îi poartă numele pentru că a făcut minuni asupra omului și asupra naturii și pentru că îi ajută pe cei care îi cer în rugăciunile lor ajutor în nevoi și necazuri. El a primit sfințenia pentru că a făcut dreptate”, ne-a explicat preotul paroh Gavrilei.
Agapă creștină cu sarmale și cozonac
La sfârșitul Liturghiei, preoții i-au miruit pe credincioși și le-au împărțit anaforă. Gospodinele din sat au pregătit o agapă creștină, după cum este obiceiul, și i-au invitat pe toți credincioșii să se înfrupte din bucate tradiționale: sarmale, ardei umpluți, colaci, cozonac de casă, dar și câte un pahar cu vin.
Nu au fost uitați nici oamenii necăjiți, care stăteau la poarta bisericii. Aceștia au primit pachețele cu sarmale și colaci. Preotul Eduard Gavrilei ne-a mai spus că această biserică este singura din zona Sucevei care își serbează hramul în ziua Sf. Ilie.
Biserica Sf. Ilie, scurt istoric
„La început, aici era mănăstire de călugări, iar de-a lungul existenței sale a fost, în mai multe rânduri, ținta jefuitorilor. În ciuda vicisitudinilor, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Biserica Sf. Ilie s-a înființat o școală clericală. Însă, după 1783, mănăstirea avea să fie desființată, biserica ei devenind astfel lăcaș de închinare pentru satul format în jurul acesteia”, ne-a spus profesorul universitar Vasile Demciuc.
Arheologul Florin Hău ne-a semnalat faptul că naosul bisericii este boltit tipic moldovenesc, cu cele două rânduri de arce dispuse pieziș unele față de celelalte, iar pictura interioară a fost realizată în timpul lui Ștefan cel Mare și refăcută culoare peste culoare în secolul XVII.
