Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 7 iul 2009 - Anul XIV, nr. 156 (4142)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Sărbătoare

Festivalul huţulilor, în „ţara cailor huţuli”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

“Buna ziua huţuli, buna ziua oameni buni!”. Acestea au fost vorbele cu care au fost întâmpinate cele aproape 2000 de persoane care s-au adunat pe coastele muntelui Lucina, duminică după-amiază.
Festivalul Huţulilor, o serbare devenită tradiţie în comuna suceveană Moldova Suliţa, ajunsă la a V-a ediţie, a avut loc de această dată în locul care este legat nu doar istoric, ci şi sufleteşte de neamul huţulilor - Herghelia Lucina, “ţara cailor huţuli”.

 

Istoria misterioasă a huţulilor din Bucovina

Misterioşi şi discreţi, oameni ai munţilor şi pădurilor, din care şi-au asigurat traiul, prin prelucrarea lemnului, creatori de artă şi călăreţi pricepuţi, huţulii sunt cei care au dus mai departe faima încondeierii ouălor, încrustaţiilor în lemn şi os, precum şi portul popular din zona de munte.
Originea huţulilor a rămas un mister, de-a lungul timpului, în ciuda încercărilor de a-i alipi etnicilor ucraineni.
Se consideră că huţulii s-au retras în nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiţia, din cauza birurilor, a greutăţii şi duratei îndeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice şi a celor religioase (procesul de catolicizare din timpul stăpânirii poloneze, apoi de către cea habsburgică).
Nici ei nu îşi cunosc prea bine istoria, pentru că, asemeni vechilor daci, nu au obişnuit să o scrie. Dar şi-au transmis din tată în fiu şi din mamă în fiică frumoasele tradiţii şi iubirea faţă de natură, acestea fiind valorile după care s-au ghidat de-a lungul sutelor de ani.
De numele lor este legată şi existenţa uneia dintre cele mai apreciate rase de cai din Europa, calul huţul, despre care se crede că a fost creat de ei.
Acesta a şi fost motivul pentru care sărbătoarea lor a fost găzduită de Herghelia Lucina, singurul loc din România unde este crescut calul huţul şi care anul acesta a împlineşte 153 de ani de existenţă.

 

Falnicele mustăţi huţule şi horiuca – elemente de tradiţie

Istoria huţulilor şi a comunei Moldova Suliţa a fost spusă de primarul Petru Jecalo, legat de caii huţuli şi prin meseria sa, de medic veterinar, dar şi de o tânără huţulă, cu părul ca spicul grâului, piele albă şi chip luminos, trăsături moştenite de la strămoşii ei huţuli.
Pe de altă parte, bărbaţii huţuli, înveşmântaţi cu suman negru, lung până la pământ, brodat cu motive populare atent ţesute de mâna gospodinelor, se remarcau prin mustăţile lor falnice, ce le dădeau un aspect sălbatic şi impunător în acelaşi timp.
La un asemenea eveniment şi pe o asemenea vreme, cu ploi venite din senin şi plecate la fel de uşor, nu putea lipsi băutura tradiţională huţulă, horiuca, un amestec de rachiu tare cu miere şi secărică, pe care au oferit-o şi oaspeţilor de seamă, adică preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, senatorul Sorin Fodoreanu, deputatulul Dumitru Pardău, directorul adjunct al Direcţiei Silvice, Valerian Solovăstru, şi şefului Direcţiei Sanitar Veterinare, Petrea Dulgheru.

 

Caii munţilor

Dacă muzica populară, dansurile şi tradiţiile huţule şi ale românilor alături de care au convieţuit în pace şi bunăstare au făcut lumea să uite de vreme şi să se distreze chiar şi sub rafalele de ploaie, cel mai apreciat moment din spectacol a fost prezentarea cailor huţuli din grajdurile Direcţiei Silvice Suceava.
Frumoşii armăsari de pepinieră Ouşor, Pietrosu şi Prislop, care poartă numele munţilor care înconjoară Herghelia Lucina, au stârnit admiraţia mulţimilor, defilând falnici prin faţa lor, gata oricând să dea piept cu munţii, chiar şi cu greutăţi foarte mari în spinarea lor.
La fel de bine primite au fost şi exemplarele din liniile Hroby şi Goral, care sunt de asemeni un etalon de frumuseţe şi puritate a rasei în întreaga Europă.
Dacă unii au dat fiori spectatorilor prin mişcări mai bruşte, determinate de agitaţia în mijlocul cărora au fost aduşi, alţii au făcut mulţimea să-i aplaude prelung, în semn de recunoştinţă pentru salutul oferit lor de cal, care, după ce a bătut de trei ori cu copita în pământ, s-a ridicat în două picioare, cu coama în vânt, nechezatul său răsunând în toate văile din jur.
În semn de recunoştinţă pentru aportul adus festivalului de prezenţa cailor huţuli, reprezentantul huţulilor, Casian Balabasciuc, care a organizat şi o interesantă expoziţie de fotografie din viaţa huţulilor, în grajdul principal, l-a premiat pe şeful Hergheliei Lucina, Mihai Liţu, cu „Potcoava de fier” şi titlul de cavaler al hergheliei.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Festivalul huţulilor, în „ţara cailor huţuli”.
 Vizualizări articol: 1923 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 14 voturi
Festivalul huţulilor, în „ţara cailor huţuli”5.0514

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei