Aproape 20.000 de pelerini au participat, în acest an, la Hramul Sucevei, după estimările Jandarmeriei Suceava, care a asigurat buna desfășurare a evenimentului. Vremea frumoasă a ținut cu credincioșii, veniți din toate colțurile țării, pentru a se închina Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. După cum este tradiția, pe 23 și 24 iunie, pelerinii au prilejul să se roage, să atingă racla cu sfintele moaște, raclă care se scoate din mănăstire o singură dată pe an, și se așează sub un baldachin din curtea mănăstirii. Dacă în ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, slujba de priveghere a fost umbrită de o ploaie torențială, care i-a lipit pe pelerini de zidurile mănăstirii, vremea de ieri a fost splendidă. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava este cunoscut pentru puterea sa de a aduce ploaia, mai ales în perioada de secetă, de aceea pelerinii nu au fost deranjați de ploaia de marți seară.
Slujbă cu arhierei
Încă de la ora 9:00, când a început slujba arhierească, curtea mănăstirii era plină ochi de credincioși. Pentru al doilea an consecutiv, în calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan a participat la slujba de Sânziene, desfășurată ieri în curtea mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Teofan, împreună cu Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, și un numeros sobor de preoți.
Pentru ca armonia acestei slujbe speciale să fie completă, răspunsurile la rugăciuni au fost date de corul Mănăstirii Sf. Ioan ce Nou Suceava, condus de preotul profesor Lucian Tablan Popescu.
„Val de binecuvântare și bunătate”
După citirea Sfintei Liturghii, Mitropolitul Teofan a ținut un cuvânt de învățătură în fața mulțimii, punând accent pe însemnătatea celor doi sfinți cinstiți ieri: Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Acesta a amintit și de rolul familiei creștine în societate. „Familia, având la bază rugăciunea, este ca o biserică mai mică acasă”, a spus ÎPS Teofan, care a dat un citat din evanghelia citită ieri, „Iubiți-vă, fraților, în Hristos, Domnul!”.
Mitropolitul i-a îndemnat pe credincioșii veniți în Bucovina să se roage lui Dumnezeu și Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava să aducă „val de binecuvântare și bunătate pentru toți creștinii”.
În partea a doua a slujbei arhierești, atât ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cât și ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, au transmis câte un gând bun credincioșilor prezenți la mănăstire, amintindu-le de jertfa pentru credință înfăptuită de Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, cel care ocrotește Bucovina și Moldova, asemeni Sf. Parascheva de la Iași.
Rugăciuni pentru sănătate și rod bun
Racla cu sfintele moaște a fost scoasă din mănăstire încă de marți dimineață, prilej pentru credincioși să se închine și să le atingă. Pe tot parcursul zilei de marți, bătrâni, copii, oameni de toate vârstele s-au așezat la rând pentru a ajunge la foișorul unde a fost așezată racla de argint cu sfintele moaște, sub baldachin.
Unii pelerini au venit pregătiți pentru a petrece noaptea de 23 spre 24 iunie sub cerul liber, așa că și-au luat pături, haine mai groase, dar și saci de plastic, nailoane, în caz că plouă. Nu au dus lipsă de ploaie, pentru că marți seară, în jurul orei 19:00, pelerinii au fost nevoiți să se adăpostească în mănăstire, să-și acopere bagajele cu nailoane și umbrele, pentru că mai bine de jumătate de oră a plouat torențial.
„S-a înnegrit tot cerul. Am luat ce aveam pe lângă noi, plase cu mâncare, haine de schimb și am intrat în mănăstire. Nu ne-am speriat, pentru că ploaia este bună la pământ. După o oră s-a luminat și s-a făcut iar vreme frumoasă. Am venit tocmai din județul Vâlcea, cu nepoții, sora și cumnatul să ne închinăm Sfântului. Am căutat o gazdă, dar nu am găsit. Sfântul ne-a păzit și mergem acasă cu haine sfințite, miruite de preoți, care o să fie de leac”, ne-a povestit Felicia Pelinaru, în vârstă de 48 de ani.
Au fost și pelerini mai norocoși, care și-au găsit un acoperiș deasupra capului la localnicii din apropierea mănăstirii. În special maramureșenii, care an de an vin la Suceava de Sânziene. Dumitrița Hurjui este din Borșa, și a venit la Suceava cu bunica ei.
„Ne rugăm pentru sănătate, pentru roade la pământ, să ne ferească de nenorociri, de grindine, de răutatea dintre noi. An de an venim aici și avem mare încredere în puterea Sfântului Ioan cel Nou”, ne-a povestit femeia.
Personalități
După oficierea Sfintei Liturghii, racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava a fost purtată pe străzile municipiului într-o procesiune la care au luat parte zeci de mii de credincioși.
La fiecare biserică (Biserica Sf. Înviere, Biserica Domnițelor, Biserica „Sf. Gheorghe” Mirăuți, Biserica Sf. Dumitru, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala „Nașterea Domnului”, Biserica Monument „Nașterea Maicii Domnului”), alte câteva sute de oameni, însoțiți de preoți cu icoane în mâini, întâmpinau procesiunea.
Sucevenii s-au înghesuit să atingă racla cu moaște și să fie stropiți cu agheasmă de preoții care au însoțit procesiunea. Aseară, la ora 22:00, moaștele au fost din nou depuse la locul lor în Sfânta Mănăstire.
La slujba de ieri au fost prezenți primarul Sucevei, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, dar și starețele de la Mănăstirile Voroneț, Moldovița, Sucevița, Dragomirna și Probota.
Mai puține kitch-uri
Chiar dacă au fost cu aproape 5.000 de pelerini mai mult decât anul trecut, nu au fost sesizate incidente neplăcute. Nu a lipsit înghesuiala, vorbe grele aruncate în dreapta și în stânga, mai ales că mulți pelerini doreau să treacă pe sub racla dusă pe umeri de preoți. Jandarmii și-au făcut datoria și au menținut liniștea atât în incinta mănăstirii, cât și în afara locașului de cult.
Nici în acest an nu au lipsit comercianții, care, spre deosebire de alți ani, nu au venit cu prea multe kitch-uri. Tarabele se aflau în apropierea mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, dar și în curtea mănăstiri, unde se vindeau obiecte religioase și flori de sânziene.
Din mulțimea de pelerini nu au lipsit nici cerșetorii care, an de an, apelează la mila credincioșilor, dar nici persoanele care adunau bani pentru construirea unei fântâni, a unei capele, biserică sau centru pentru bătrâni. Criza a atins buzunarul românilor, așa că oamenii nu au fost foarte darnici cu cerșetorii, dar nici nu i-au hulit, ca altă dată.
