Primul monument în memoria evreilor asasinați în județul Suceava, dezvelit la Zaharești

Primul monument ridicat de autoritățile sucevene în memoria evreilor care au fost asasinați în județ în anul 1940 a fost dezvelit, ieri, în comuna Stroiești, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 520 de ani de atestare documentară a comunei Stroiești și a satului Zaharești. Inițiativa a aparținut Primăriei Stroiești, primarului Ion Băițan, care a dorit să marcheze în piatră și marmură locul unde, în iulie 1940, trupe din regimentul 16 Dorobanți, comandate de maiorul Valeriu Carp, au torturat și împușcat 36 de evrei.
Îngropați în două gropi comune, ulterior au mai putut fi identificați doar Leon Hamer, Leib Stekel, Ira Lupovici, Nuta Druckman, Moise Haller, Bartfeld, Herer, Edelstein (mama și fiica) și dr. Gingold din Vicov. Documentele istorice arată că toți au fost torturați îngrozitor. „Unora li s-au tăiat urechile, limba sau degetele. În cele din urmă, au fost aliniați în fața unei gropi, împușcați și aruncați în acea groapă, atât cei morți, cât și cei ce nu fuseseră nimeriți de gloanțe”, se arată în cronica acelor vremuri, realizată de Matatias Carp, „Cartea Neagră”.
La ceremonia desfășurată, ieri, în cadru restrâns, au participat conducerea Primăriei Stroiești, președintele Comunității Evreilor din Suceava, Sorin Golda, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, și câțiva localnici, printre care și doi bătrâni de peste 80 de ani, Vladimir Fărtăieș și Ilie Băițan, martori oculari la împușcarea evreilor.
„Unii erau tată și fiu, în fața plutonului s-au cuprins în brațe și au murit îmbrățișați”
„Eram chiar aici, lângă deal, amândoi am văzut cum i-au împușcat. Când i-au adus soldații, cereau apă, am vrut să le dăm, dar un militar nu ne-a lăsat. Unii erau tată și fiu, în fața plutonului s-au cuprins în brațe și au murit îmbrățișați. Îi aduceau în loturi de câte șase și îi împușcau. Pe care nu murea de gloanțele soldaților, îl împușca maiorul personal, scotea pistolul de la brâu și trăgea. Pe urmă soldații au săpat o groapă și au început să-i pună acolo. Au pus 30, că șase n-au mai încăput și au săpat altă groapă”, ne-a povestit Vladimir Fărtăieș.
Ilie Băițan și-a amintit că cele două fiice ale maiorului Carp, de 15-16 ani, se jucau în apropierea locului execuției cu un pui de căprioară și au venit și ele să privească uciderea evreilor.
Cei doi bătrâni afirmă că soldații spuneau că evreii împușcați au fost aduși din satul Ciudei, acum în Ucraina, pentru a se răzbuna ostilitatea cu care patru tineri evrei au întâmpinat trupele române aflate în retragere din Bucovina de Nord, însă, conform procesului verbal „adresat la Parchetul Tribunalului Suceava în ziua de 19 iulie”, aflat în Arhivele Ministerului Justiției, dosar 23/1940, filele 750-754, la Zaharești au fost împușcați de maiorul Carp și soldații săi, în ziua de 6 iulie 1940, 34 de evrei din județele Rădăuți și Storojîneț.
Gestul administrației locale din Stroiești este unicat în județ
„Cartea Neagră” arată că evreii uciși erau din Vorniceni, Ilișești, Vicov și Banila. În Ciudei, soldații din regimentul al 16-lea de infanterie românesc, sub comanda lui Valeriu Carp, au fost cu câteva zile înainte, în 30 iunie, și au ucis opt evrei, dintre care unul, dr. Conrad Kreis, a fost torturat cu sălbăticie, iar trupul lui a fost dezmembrat.
De asemenea, octogenarii din Zaharești spun că printre cei 36 la asasinarea cărora au asistat nu a fost nici o femeie, însă în 1941, când cadavrele celor uciși au fost deshumate pentru a fi înmormântate în cimitirul evreiesc din Suceava, printre cei împușcați s-au găsit și femei.
Pentru ei și pentru ceilalți evrei asasinați la Costâna, Șerbăuți, Comănești, Adâncata, Vicovu de Sus, președintele Comunității Evreiești, Sorin Golda, a spus ieri o rugăciune, la monumentul ridicat la Zaharești.
„Ridicarea acestui monument este o dovadă elocventă că în județul Suceava trăiesc în bună înțelegere și pace un număr mare de etnii care, fără a uita istoria, se respectă în continuare”, a spus Sorin Golda, care a ținut să mulțumească în mod deosebit locuitorilor din comuna Stroiești, primarului Ion Băițan și viceprimarului Mihai Senic pentru gestul făcut.
În județul Suceava, sacrificiul uman al minorității evreiești a mai fost marcat cu o placă comemorativă la Putna, în memoria eroilor evrei care au apărat satul.