Vestea morții celor patru tineri din Iaslovăț, pe o autostradă din Ungaria, după ce mașina în care se aflau a intrat sub un autocamion, a făcut repede înconjurul comunei. Până și cei care nu îi cunoșteau pe tinerii decedați au vărsat o lacrimă, gândindu-se că în locul lor putea fi foarte bine o cunoștință, cineva apropiat sau chiar o rudă.
La Iaslovăț, aproximativ 70% din tinerii din comună au luat drumul străinătății, pentru a-și asigura un trai mai bun lor și familiilor lor.
În ultimii ani, pe ulițele din comună au apărut mașini noi, aduse din străinătate, iar casele bătrânești au fost înlocuite în mare parte de vile și construcții moderne.
Din păcate, pentru cei patru tineri, planurile lor s-au sfârșit brusc. Și cât se poate de tragic.
Au lăsat în urmă părinți, frați și surori paralizați de durere.
„A schimbat de două ori ziua în care trebuia să plece”
În comuna Iaslovăț, familiile celor patru tineri locuiesc destul de aproape una de cealaltă, pe același drum.
Poarta familiei Șorea e larg deschisă. La câțiva metri, sora și tatăl lui Nicolae (26 de ani), unul dintre tinerii morți în accident. Au ochii în lacrimi și vorbesc cu greu despre nenorocirea prin care trec. Nicolae plecase la muncă în străinătate în urmă cu aproape cinci ani și își găsise o slujbă bună tocmai în Londra, în domeniul construcțiilor.
Când a plecat pentru prima dată, își amintește Ion Șorea, tatăl său, visa să strângă bani, să-și facă o casă și să-și poată întemeia și el o familie, căreia să nu-i lipsească nimic.
„A muncit din greu. Răbda de foame de multe ori, acolo, în străinătate, numai să strângă bani”, izbucnește în plâns bărbatul.
Mai la deal de casa părinților săi, din banii strânși în străinătate, Nicolae Șorea și-a ridicat o casă frumoasă, „așa cum își dorea el”. „N-a mai apucat săracul să locuiască în ea…”, e înlemnită de durere o soră de-a tânărului.
Nicolae Șorea se întorsese la Iaslovăț pe la jumătatea lunii august.
„Venea la câteva luni acasă. Le aducea dulciuri nepoților, fel de fel de mașinuțe, tare mult iubea copiii… Era un băiat cuminte, nu făcea niciodată probleme. A muncit în străinătate și a strâns cât doi… Acum îl aduc acasă în sicriu”.
Rudele lui Nicolae povestesc că, în ultimele zile de concediu, înainte a se porni iar spre Marea Britanie, tânărul era abătut și nu prea vorbea cu nimeni. „O fi presimțit ceva… A schimbat de două ori ziua în care trebuia să plece”, privește în gol bătrânul său tată.
„După numele ei, am umplut curtea de brândușe…”
În fața porții familiei Șorea a apărut și tatăl Brândușei Strugari (20 de ani), tânăra care se afla și ea în mașina făcută zob pe autostrada din Ungaria.
De ani de zile muncește în Italia, pentru a-și întreține soția și cei 12 copii pe care îi au împreună. Marți după-amiază, avea să primească cumplita veste: Brândușa nu mai e.
„Nu m-a ascultat, i-am spus să stea acasă, că fac eu bani pentru ea”, își plânge durerea bărbatul.
Soția lui Ion Strugari, mama Brândușei, abia se mai ține pe picioare. În jurul ei, surorile și frații Brândușei încearcă să-i aline sfâșietoarea suferință.
„După numele ei, am umplut curtea de brândușe… Vroia să-și facă banii ei. Era sufletul meu. Semăna foarte mult cu mine și o iubeam enorm. Sunt distrus…”, era resemnat Ion Strugari.
Cu ultimele puteri mărturisește că a vorbit ultima oară cu Brândușa cu câteva ore înaintea producerii accidentului. Îl sunase aproape de ieșirea din țară, să-i spună că este bine și nu are pentru ce să-și facă griji.
Aveau același vis
La câteva sute de metri distanță se află gospodăria familiei Coajă, cea care a pierdut în accidentul de marți dimineață, nu unul, ci doi copii, Ion și Vasile Coajă, frați, în vârstă de 25, respectiv 32 de ani.
Lacrimi și jale multă și printre rudele celor doi tineri, care munceau în străinătate de mai mulți ani.
Ion și Vasile aveau același vis: să-și facă o casă mare, în care să locuiască amândoi, alături de familiile pe care urmau să și le întemeieze. Amândoi lucraseră ani la rând în Italia, iar dacă Ion își găsise în ultimul timp o slujbă în Anglia, pentru Vasile era pentru prima oară când mergea să muncească în Marea Britanie. Drumul lui, și al fratelui său, s-a sfârșit însă, în Ungaria.
„S-au dus… Nu mai avem ce face de acum. Cuvintele sunt de prisos acum. Erau băieți tare buni și nu trebuia să-i rogi de două ori să te ajute cu ceva. Au plătit prea scump prețul unui vieți mai bune, pe care încercau să și-o facă cu banii strânși în străinătate. Nu le era ușor, dar nu se plângeau niciodată”, mărturisește unul dintre frații celor doi tineri, Petru Coajă.
Anunțați după o zi și jumătate că le-au murit copiii
Cele trei familii îndoliate încearcă acum să găsească o mașină mare de transport funerar, pentru a aduce acasă, împreună, toate cele patru sicrie cu trupurile neînsuflețite ale copiilor lor.
Au câteva numere de telefon de la Ambasadă și atât.
Din Ungaria, li s-a comunicat că, cel puțin până ieri după-amiază, legiștii nu făcuseră necropsiile cadavrelor celor patru tineri, deci nu puteau fi încă ridicate de la morga la care au fost depuse.
De neînțeles este și întârzierea cu care rudele celor patru suceveni au fost anunțate despre accident.
Deși nefericitul eveniment s-a petrecut marți dimineață, în jurul orei 5.30, Ministerul Afacerilor Externe a trimis abia miercuri după-amiază, la Suceava, datele de stare civilă ale celor patru tineri decedați, tot atunci fiind anunțate și familiile lor.
Familii distruse, într-o fracțiune de secundă
Marți dimineață, în apropierea localității Albertirsa, mașina în care se aflau cei patru suceveni, un autoturism Rover, a părăsit banda sa de mers, a intrat pe constrasens și s-a izbit frontal într-un autocamion, cu numere de Ungaria.
Polițiștii ungari cred că șoferul (Ion Coajă), doborât de oboseală, ar fi ațipit la volan.
Impactul a fost nimicitor, cei patru tineri decedând pe loc.
Echipele de salvare au recuperat cadavrele împrăștiate pe o raza de câteva zeci de metri.
