Nenorociţi de viitură de două ori, în mai puţin de 48 de ore. După ce-au petrecut ore bune în podurile caselor, cu copii, cu animale, cu bunurile pe care au mai apucat să le ia din calea puhoaielor, după ce-au reuşit să scoată mare parte din apa şi mâlul din curţi şi locuinţe, sătenii din Ţibeni au trăit pentru a două oară acelaşi coşmar.

Sâmbătă seară, autorităţile le-au cerut celor din Ţibeni să-şi părăsească gospodăriile, fiind anunţată o nouă viitură ce avea să se reverse peste sat.

Unii au fost evacuaţi pe un deal din zonă, în timp ce alţii s-au urcat din nou în podurile caselor şi şi-au petrecut noaptea cu ochii aţintiţi spre cer şi cu mâinile împreunate, rugându-se la unison.

Avertizarea autorităţilor s-a adeverit şi, sâmbătă noapte, uliţele din Ţibeni şi casele oamenilor au fost din nou invadate de ape.     

 

Şi-au salvat cea mai de preţ avere, copiii

Sâmbătă, în jurul prânzului, cu câteva ore înainte ca o nouă viitură să înghită satul, la Ţibeni, oamenii erau disperaţi, iar imaginile de la faţa locului de-a dreptul dezolante, sinistre. Puhoaiele lăsaseră în urma lor un adevărat prăpăd.

Pe uliţa acoperită, vineri, de apă, prin locurile în care pompierii evacuau cu bărcile oamenii adăpostiţi în podurile caselor, sătenii muncesc cot la cot cu pompierii şi jandarmii pentru scoaterea apei şi mâlului din gospodăriile lor.

Sâmbătă dimineaţă, apele se retrăseseră, dar afară continua să toarne cu găleata.

La poarta fiecărei case din Ţibeni oprea un microbuz, iar sătenilor li se împărţea apă şi pâine. Cei mai mulţi dintre ei doar asta mâncaseră în ultimele 24 de ore.

Sunt oameni disperaţi, oameni care nu mai ştiu ce să facă şi de ce să se apuce pentru a salva ce se mai poate salva din bunurile lor.

 

Uzi, flămânzi şi disperaţi

Sunt uzi din cap până în picioare, flămânzi, disperaţi. De vineri stau în podurile caselor şi privesc fără speranţă spre norii negrii de deasupra lor.

Vineri, în ziua în care puhoaiele le-au înghiţit satul, au dus tot ce au putut în pod. Animale, mobilă, aparatură electrocasnică. Mărturisirile lor sunt terifiante.

Doina Voiasciuc, în vârstă de 30 de ani, priveşte neputincioasă către casa în care locuia alături de soţul ei şi cele două fetiţe ale lor şi care stă să se prăbuşească din clipă în clipă. Femeia îşi aminteşte că, vineri dimineaţă, peretele dormitorului în care se afla s-a năruit la câteva clipe după ce a apucat să iasă din casă.

„Eu şi copiii am dormit la o soră de-a mea, în capul celălalt de sat. Soţul a rămas acasă, aici, şi a dormit pe o placă în baie... A rămas să păzească, că am înţeles că la alte case s-a furat. Avem aproape două zile de când nu dormim. Bine că am reuşit să salvăm copiii. Am două fetiţe, una în clasa a VI-a, cealaltă într-a IX-a... sunt speriate, plâng, sar din somn, strigă, ţipă. Ele sunt cea mai mare avere a noastră. Îi mulţumim lui Dumnezeu că suntem în viaţă şi îl rugăm să ne lase măcar cu atâta”, mărturiseşte Doina Voiasciuc.

 

„Ne încearcă Dumnezeu, că mai uităm câteodată de el...”

În dimineaţa în care puhoaiele au inundat prima oară Ţibeniul, în podul casei familiei Bălan se rugau la unison peste 20 de suflete, dintre care mai mult de jumătate erau copii.

„Am urcat şi animalele în pod... am început să ne rugăm”, povesteşte Aurelia Bălan.

Pentru că nu aveau de mâncare, iar copiii erau flămânzi, femeia şi-a riscat viaţa şi a plecat prin apa adâncă de aproape un metru şi jumătate.

„Am mers prin apă şi m-am dus până la magazinul din sat... am vrut să iau pâine, dar nu era, şi am luat un salam... azi-noapte (n.r. -vineri spre sâmbătă) tot în pod am dormit... copiii am reuşit şi i-am trimis la vale, la nişte neamuri... Suntem disperaţi”, îi dau lacrimile Aureliei Bălan.

Afară plouă în continuare torenţial.

Microbuzul cu apă şi pâine a oprit în dreptul casei familiei Onisemiuc. Rodica Onisemiuc (46 de ani) apucă pâinile în braţe, le ascunde sub pelerina de ploaie şi se duce repede să le pună într-un loc în care apa nu a ajuns încă, urmată fiind de soţul ei, care a luat baxul de apă.

„În casă nu putem sta în mâlul ăsta. Ce am putut am urcat sus, în pod... Munca noastră de-o viaţă ne-o luat-o apa”, îşi pune mâinile în cap Rodina Onisemiuc.

Plină toată de mâl, femeia ne povesteşte că recent şi-a luat mai multe bunuri în rate, o maşină de spălat, un frigider, un computer, şi toate au fost distruse de ape.

„La casa fetei mele s-au surpat pereţii... Suntem distruşi, nu ştiu ce se mai poate salva din electronicile astea... Ne încearcă Dumnezeu, că mai uităm câteodată de el...”, e de părere femeia.       

 

În apă, până la gât

Maria Horobeţ este una dintre femeile salvate de pompieri de prin podurile caselor înconjurate de ape. Soţul şi cei doi copii ai ei, o fetiţă şi un băieţel, de 6, respectiv 9 ani, au reuşit să părăsească la timp zona, înainte de a fi înghiţită de ape.

Femeia s-a întors să ia plasa cu acte şi a crezut că nu mai apucă să-şi vadă copiii. „A venit apa aşa mare că era până la gât la mine. Am mers prin apă şi m-am ţinut de garduri, până au venit pompierii şi m-au luat cu barca. Ne gândeam să scăpăm măcar cu viaţă, nu ne mai gândeam să salvăm nici un bun”, rememorează Maria Horobeţ.

În curtea familiei Ernuţac, am dat peste primarul comunei Satu Mare, Valerian Cramarciuc. Pe chipul său se putea citi disperarea. „Dacă mai vine o viitură, nu ştiu zău ce ne facem. Apa a intrat în case, la nivelul a aproape 80 de centimetri. Oamenii şi-au petrecut noaptea care pe unde au putut. Cei mai mulţi la caselor lor, în podurile caselor, alţii pe la vecini... Nu ştiu ce ne-am fi făcut dacă nu ar fi fost pompierii şi jandarmii...”, e cu ochii aţintiţi spre cer primarul.

Aspazia Ernuţac are 70 de ani şi spune că nu a pomenit sau auzit vreodată de aşa o nenorocire. „În casă plutea totul... covoare, mobilă, frigider... găinile mi-au murit majoritatea... Mi-era frică să nu-mi ia apa şi căsuţa”, mărturiseşte bătrâna.

La fiecare casă, doi-trei pompieri sau jandarmi ajutau la scoaterea apei şi a mâlului.

Oamenii erau deja resemnaţi în faţa stihiilor naturii şi încercau să o ia de la capăt.

Nu aveau de unde să ştie că, peste câteva ore, puhoaiele aveau din nou să se abată asupra satului lor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Satul nenorocit de viitură de două ori, în mai puţin de 48 de ore.

Comentarii