Orașele în care ne sufocăm

În urma unor controale încheiate recent, Garda de Mediu Suceava a întocmit un top al orașelor, pornind de la spațiile verzi asigurate locuitorilor acestora.
Campion la lipsa spațiilor verzi este municipiul Fălticeni, care nu asigură decât 11,1 metri pătrați de spații verzi pentru fiecare din cei aproximativ 30.000 de locuitori ai săi, la socoteală fiind prinse și câteva terenuri virane, pe care nu se poate construi, precum și celebrul parc Nada Florilor. Limita legală, care trebuie îndeplinită până în 2010, este de minim 20 de mp de spații verzi pentru fiecare locuitor în parte.
Cimitirul – loc cu verdeață
La polul opus se situează Vatra Dornei, care are nu mai puțin de 41,66 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor (18.000 de locuitori).
Vatra Dornei este orașul cu cele mai multe spații verzi din județ datorită celor patru parcuri pe care le are (precum parcul Runc – 15 hectare sau parcul Măgura – 18 hectare), în total având 75 de hectare de spații verzi.
Curios e că la calcul au fost prinse și 5 hectare de cimitire, probabil după modelul predicilor creștine, care vorbesc de cimitir ca de un „loc cu verdeață”.
Municipiul Suceava, “salvat” de alunecările de teren de pe Versantul de Nord-Vest
Teoretic, municipiul Suceava se află pe locul doi pe județ la spații verzi pe cap de locuitor, dar asta în condițiile în care la spații verzi au fost integrate cele 112 hectare ale Versantului de Nord-Vest, pe care nu s-a construit prea mult din cauza alunecărilor de teren, precum și cele 63 de hectare ale Parcului dendrologic Șipote.
În rest, toate spațiile verzi care există în Suceava, de la parcurile din zona centrală, Cartodrom, amenajări și aliniamente realizate pe marginea șoselelor, precum și spațiile verzi care mai există încă între blocuri, în anumite zone, totalizează doar 62 de hectare.
Conform calculelor Primăriei, municipiul Suceava are 106.397 de locuitori, cărora li se asigură 22,31 de metri pătrați de spații verzi de fiecare.
Siret și Gura Humorului, la egalitate
Orașelor cu un număr mai mic de locuitori le este cel mai ușor să se încadreze în normele legii 24/2007, care reglementează suprafața minimă de spații verzi ce trebuie asigurată fiecărui locuitor al unei așezări urbane.
Acest lucru îl demonstrează localitățile Siret și Gura Humorului, care asigură 20,67 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, conformându-se astfel normelor ce se impun a fi realizate cel târziu până în 2010.
Gura Humorului are o populație de 15.580 de locuitori, cărora le revin 32,21 hectare de spații verzi (din care 24,1 hectare are numai parcul Ariniș), în vreme ce Siret are 9.044 locuitori, cărora le revine o suprafață de 19,6 hectare de spații verzi, din care cea mai mare parte – 12 hectare, o reprezintă Grădina Publică Siret.
Orașe cu insuficiente spații verzi
Codașe la îndeplinirea normelor europene de asigurare a spațiilor verzi sunt municipiile Fălticeni, Rădăuți și, surprinzător – Câmpulung Moldovenesc, care, deși este înconjurat de păduri, figurează ca fiind deficitar la capitolul „spații verzi”.
Astfel, conform datelor furnizate de primării comisarilor Gărzii de Mediu Suceava, în Rădăuți sunt 47,9 hectare de spații verzi, fiind asigurați doar 16,7 mp de spații verzi pentru fiecare locuitor în parte.
La Câmpulung Moldovenesc, în zona intravilană sunt doar 28,14 hectare de spații verzi, la un număr de 20.144 de locuitori, fiecăruia revenindu-i 13,97 mp de spații verzi.
În schimb, municipalitatea câmpulungeană are un proiect de creare a încă 24,23 hectare de spații verzi, în zonele Bodea, Runc și Sâhla, încât, până în 2013, va îndeplini normele europene, ce impun asigurarea a 26 de metri pătrați de spații verzi/locuitor.
Cea mai deplorabilă situație în privința asigurării spațiilor verzi este la Fălticeni, care, la o populație de 30.000 de locuitori, are doar 33,56 de hectare de spații verzi, fiecăruia revenindu-i aproape jumătate din cât impun normele europene și noile legi intrate în vigoare.
Zonele cu spații verzi – anunțate public
Șeful Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a precizat că toate localitățile au obligația de a face publice spațiile verzi din intravilan, încât fiecare locuitor să cunoască zonele care trebuie protejate de construcții, să observe dacă au fost omise în mod intenționat anumite zone verzi sau dacă există erori, care ar putea lăsa mână liberă celor care vor să construiască, fără a le păsa de efectele negative asupra calității vieții locuitorilor acestor așezări urbane.