Printează articolul
Trimite e-mail
La Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera”, Sala ”Elena Greculesi”, a avut loc miercuri, 31 ianuarie, un eveniment cultural plin de miez, „Sărbătorile Memoriei", în prezenţa unui public numeros. În cadrul acţiunii moderate de Gabriel Cărăbuş, managerul Bibliotecii Bucovinei "I. G. Sbiera”, artiştii plastici Dumitru Rusu, Viorica Ana Moruz şi Tiberiu Cosovan au primit din partea Consiliului Judeţean Suceava, prin prezenţa lui Gheorghe Niţă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, titlurile de ”Seniori ai artelor plastice bucovinene”, titluri oferite la iniţiativa Centrului Cultural Bucovina şi a scriitorului Ion Drăguşanul. Gheorghe Niţă a spus că este onorat să ofere titlurile de ”Seniori ai artelor plastice bucovinene” unor oameni valoroşi, oameni deosebiţi de cultură ai judeţului Suceava, Dumitru Rusu, Viorica Ana Moruz şi Tiberiu Cosovan. În cadrul aceluiaşi eveniment, Consiliul Judeţean Suceava a oferit şi Premiul „Opera Omnia" (post-mortem) poetului Roman Istrati, cu ocazia lansării volumului ”Luntrea de ceară”.
Recunoştinţă
Pictoriţa Viorica Ana Moruz a fost emoţionată la primirea diplomei şi a spus că „după atâţia ani de activitate în artă, în pictură, nefiind suceveancă, fiind bihoreancă, cei din Suceava m-au adoptat, mă apreciază şi mă onorează cu acest premiu”. Din 1976, când a ajuns la Suceava, artista Viorica Ana Moruz s-a jertfit pe altarul frumosului, pictând, bucurând privirile oamenilor, dar formând generaţii şi generaţii de copii, astăzi, unii dintre ei, care au trecut prin ”mâna dascălului”, devenind, la rândul lor, pictori, arhitecţi, restauratori etc. ”Și de acum încolo, cred că n-o să vă dezamăgesc!”, a spus artista Viorica Ana Moruz, cu modestia omului a cărui valoare nu o descoperi doar în tablourile de pe simeze, ci şi în adâncul inimii.
La rândul său, pictorul Dumitru Rusu i-a felicitat pe cei care „cu multă râvnă duc mai departe Sărbătorile Memoriei, acţiune benefică şi pentru cei de sus şi pentru cei de jos". A mulţumit pentru diploma primită, pentru titlul de ”Senior al artelor plastice bucovinene”, care, în opinia sa, este datorată lucrărilor pe care le-a realizat. ”Cred că diploma este rezultatul muncii mele atât pe tărâm artistic, cât şi pe tărâm educaţional”, a completat pictorul.
În elita seniorilor în arte plastice bucovinene îşi găseşte un loc binemeritat Tiberiu Cosovan. A spus că pentru el este o onoare să fie pe podium alături de profesorul Dumitru Rusu şi profesoara Viorica Moruz. „Dumnealor sunt artişti plastici profesionişti, cu o carieră didactică şi artistică în spate de o viaţă. La mine este vorba doar de o pasiune pe care am reactivat-o după vreo 30 de ani de stat în adormire, care se pare că a fost bine întâmpinată de cei cărora m-am mărturisit până acum. Trebuie să le mulţumesc colegilor din grupul <Domino>, pentru că alături de ei am avut prilejul să mă prezint în faţa publicului, să mă afirm artistic”,a completat Tiberiu Cosovan.
Nu putem să-l uităm pe Roman Istrati
De Ziua Artelor Plastice Bucovinene - „Sărbătorile Memoriei" au fost lansate două volume de poezie: „Luntrea de ceară" de Roman Istrati şi „Luntrea de ceară" de Ion Drăguşanul. Senior în artele plastice bucovinene, Tiberiu Cosovan a spus că a venit la „Sărbătorile Memoriei" şi pentru a-l omagia pe Roman Istrati, ”pentru că Roman Istrati a trecut deja la veşnicie şi noi, cei care i-am fost alături în diverse conjuncturi, nu putem să-l uităm şi se cuvine să-i păstrăm şi să-i promovăm de-acum încolo opera. Pentru că e vorba de o operă poetică la Roman Istrati, deşi au trecut 40 de ani între prima lui carte şi aceasta, <Luntrea de ceară>. Sunt doar două cărţi de poezie, una în 1978 şi una acum, în 2018. Dar cine l-a citit pe Roman Istrati, acum 40 de ani, îl reîntâlneşte în această carte, cu aceeaşi forţă şi cu aceeaşi cantitate uriaşă de sentiment şi de emoţie de care a fost capabil el ca poet". Managerul bibliotecii, Gabriel Cărăbuş, a spus că în cartea lui Roman Istrati se află 62 de poeme, câţi ani avea la momentul despărţirii de această lume, deşi el rămâne mereu viu prin opera sa şi prin amintirile risipite în sufletele celor rămaşi, şi „62 + 1" poezii în cartea semnată de Ion Drăguşanul, cei doi fiind de aceeaşi vârstă, cel din urmă aflându-se în sală.
”Două cărţi, ca două mărturisiri, în oglinzi paralele, cu acelaşi titlu, dar cu trupuri diferite"
Profesoara Mihaela Grădinariu, „unul dintre acei puţini poeţi de astăzi cu minte şi inimă pentru literatură", după cum susţine scriitorul Ion Drăguşanul, dar şi unul dintre privilegiaţii care au avut acces la cele două volume până ca ele să capete „trup de hârtie”, a vorbit despre „Luntrea de ceară": ”Avem în faţă două cărţi, ca două mărturisiri, în oglinzi paralele, cu acelaşi titlu, dar cu trupuri diferite, cu trupuri de cuvânt şi cu trup de lumină, cu trupuri de cenuşă sau de cântec". Poeta a surprins auditorii dând citire unor poezii, pe marginea cărora a făcut şi comentarii, dar fără să spună cui aparţin versurile, misiunea de a descoperi acest lucru rămânând în sarcina cititorului. „Vă invit pe toţi la un experiment de lectură. Când veţi ajunge fiecare acasă, în cămara de taină, luaţi aceste două volume şi citiţi alternativ, un poem dintr-un volum şi un poem din celălalt volum, şi cred că abia aşa se poate descoperi legătura indestructibilă dintre cele două curgeri de cântec”, a spus poeta Mihaela Grădinariu. Fiecare participant la „Sărbătorile Memoriei" a primit gratuit cele două volume.
Scriitorul Ion Drăguşanul şi-a asumat „o practică iconaristă"
Spre finalul întâlnirii de miercuri, scriitorul Ion Drăguşanul a vorbit mai mult despre volumul lui Roman Istrati şi mai puţin despre al lui: ”Roman Istrati este un mare poet (...). Eu am lucrat la cartea mea, selectând 62 de poeme, în clipa în care am constatat că suntem fârtaţi de expresie, şi dacă am constatat că suntem complementari, hai să scoatem o carte cu acelaşi titlu. Eu am luat titlul de la el, promiţând că următorul volum va avea titlul de la mine, dar îmi dau seama că, având în vedere desluşirile şi vestirile, nu prorocirile, următoarea carte se va numi <Vestirile> şi va fi lansată pe 7 septembrie, ziua de naştere a lui Roman Istrati". Scriitorul Ion Drăguşanul şi-a asumat „o practică iconaristă" a apariţiilor editoriale simultane, gândindu-şi propria carte „în consens de fârtate cu Roman Istrati", inclusiv prin titlul comun, ”ceea ce nu s-a mai făcut, deşi ar fi trebuit”.
