Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 4 aug 2015 - Anul XX, nr. 178 (5990)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Cu originea la Hagigadar

Hurutul, ingredientul special pentru supa de urechiuşe, brandul exclusiv al comunităţii armene din Suceava

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

Hurutul, ingredientul special pentru supa de urechiuşe (aganciabur), cu care se ospătează credincioşii care vin în pelerinaj la Mănăstirea Hagigadar, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, ar putea fi înregistrat ca brandul exclusiv al comunităţii armene sucevene.

 

Hurutul, ingredientul special al supei de urechiuşe, îşi are originea la Hagigadar

Cu prepararea hurutului debutează pregătirile pentru întâmpinarea acestei mari sărbători creştine, la care participă armeni veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din diaspora, pentru a se închina şi a urca în genunchi dealul pe care se află sfântul lăcaş al cărui nume, în limba armeană, înseamnă „Împlinirea dorinţelor”.

La agapa creştină (hurban) care urmează slujbei oficiate în limba armeană, toţi pelerinii (indiferent de religie) sunt ospătaţi cu mâncăruri specifice armeneşti: supă de urechiuşe şi pilaf cu carne de vită.

Hurutul, ingredientul special al supei de urechiuşe, îşi are originea la Hagigadar.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul cărturar Dimitrie Dan pomenea în scrierile sale despre armenii din Bucovina despre „supa amestecată cu hurut”.

 

Zarzavatul tocat se fierbe la foc mic în lapte acru

Cu câteva săptămâni înaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, femeile din comunitate, dar şi bărbaţii care vor să dea o mână de ajutor, se adună în curtea casei parohiale de la Biserica Sf. Cruce pentru prepararea acestui ingredient.

Prima zi este dedicată alegerii, spălării şi tocării zarzavatului din care se prepară hurutul.

Sunt alese cu grijă frunzele de pătrunjel, ţelină, sfeclă de zahăr şi se pigulesc cimbrul, tarhonul, busuiocul şi petalele de vâzdoage care intră în componenţa hurutului.

Momentul constituie un bun prilej de socializare, femeile sporovăind între ele pe diverse subiecte de interes comun.

Frunzele alese de femei sunt tocate apoi la maşină (cu mână bărbătească, întrucât e nevoie de forţă), pregătindu-se cantitatea necesară de zarzavat, care este fiartă a doua zi.

Zarzavatul tocat se fierbe la foc mic în lapte acru şi se amestecă în permanenţă cu o lopată din lemn, până când capătă consistenţa unei creme, iar lopata rămâne înfiptă în pasta densă.

 

Hurutul dă gustul, aroma şi culoarea supei de urechiuşe

Pasta se lasă la răcit şi, în ziua următoare, femeile comunităţii armene modelează din ea nişte conuri, pe care le numără cu atenţie pentru a avea destul hurut la cele două praznice anuale la care se face supa de urechiuşe: hramul Adormirii Maicii Domnului şi hramul Înălţării Sfintei Cruci.

Conurile se aşază în tăvi şi sunt puse la uscat în pod (uscare lentă, nu forţată la soare), unde sunt rotite zilnic ca să nu prindă mucegai.

În ajunul hramului, când se face supa de urechiuşe, conurile uscate de hurut sunt rase pe răzătoare în supă.

Urechiuşele (colţunaşi din aluat umpluţi cu carne de vită) sunt făcute tot de femeile din comunitate. Există credinţa că dacă o persoană face 40 de urechiuşe i se va împlini o dorinţă.

Hurutul (un fel de Vegeta tradiţională), a cărui reţetă este păstrată şi respectată cu străşnicie de mai bine de un secol şi jumătate, dă gustul, aroma şi culoarea supei de urechiuşe, care este apreciată ca o delicatesă culinară.

 

De mai bine de un secol şi jumătate, credincioşii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar

La Hagigadar s-a crezut multă vreme că a fost un „metoc de maici”, dar în jurul bisericii construite între anii 1512-1513, de negustorul armean Dragan Donovac, nu s-a constituit o obşte monahală, ci au locuit doar câteva femei care s-au retras din lume spre a duce o viaţă liniştită şi austeră.

Din anul 1848, de mai bine de un secol şi jumătate, credincioşii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar de două ori pe an (în duminica din preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob), ca urmare a făgăduinţei făcute lui Dumnezeu pentru cruţare de holeră asiatică.

Hagigadarul a devenit loc de pelerinaj, întrucât s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorinţe şi urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Hurutul, ingredientul special pentru supa de urechiuşe, brandul exclusiv al comunităţii armene din Suceava.
 Vizualizări articol: 3054 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Hurutul, ingredientul special pentru supa de urechiuşe, brandul exclusiv al comunităţii armene din Suceava5.052

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Borș de vară cu bostănei (rețeta lui Radu Anton Roman) O după-amiază de vară, cândva pe la sfârşitul anilor '90. Aerul, deasupra asfaltului de capitală balcanică, tremura "blurat". Părea că păşesc pe cărbunii unui grătar întins cât o jumătate de ţară. Tălpile... Citeşte