Joi, 17 iulie, a început ediția din acest an a Zilelor Municipiului Fălticeni cu lansarea ultimelor apariții editoriale a patru scriitori cu obârșii fălticenene.
După un concert pe măsura evenimentului, grație flautului într-adevăr fermecat al fălticeneanului Nicolae Maxim, prim-solist al Filarmonicii „George Enescu” din București, în care au fost interpretate piese celebre ale unor cunoscuți compozitori, semnalul radio care anticipa emisiunile culturale de la Radio România, interpretat la flaut, a deschis seria lansărilor de carte de la Sala “Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”.
Primarul municipiului, Cătălin Coman, a precizat: “Zilele Municipiului Fălticeni conțin manifestări culturale, artistice, religioase, competiții sportive, manifestări pentru toate categoriile de oameni care doresc să petreacă la Fălticeni. Mă bucur că dumneavoastră ați reușit prin operele scrise să ne încântați și ne bucurăm că primăria a putut să vă sprijine financiar pentru a le putea tipări. Mulțumesc autorilor pentru că au așteptat cu răbdare acest moment, o parte din operele lor ieșind de sub tipar mult mai devreme”.
În prezența unui numeros public iubitor de cultură, scriitori, artiști plastici, reprezentanți ai administrației locale, scriitorul Alexa Pașcu și-a lansat romanul „Destin”, profesoara Mioara Gafencu a adus în atenția cititorilor volumul „Vintilă Șiadbei și Haralambie Ciocan – Dimensiunile timpului”, scriitorul Nicolae Cârlan și-a prezentat cartea „Nicolae Labiș – Opera Magna”, iar scriitoarea Coca Maria Udișteanu a lansat volumul „Retrăiri”.
Mioara Gafencu continuă seria cărților despre personalitățile din Fălticeni
Prima carte supusă atenției publicului a fost cea a scriitoarei Mioara Gafencu, ocazie cu care scriitoarea Doina Cernica a scos în evidență efortul depus de autoare împreună cu cei doi copii ai săi, profesoara de matematică Dana Busuioc și profesorul de fizică Sorin Gafencu, cei care au dat girul pentru rigoarea științifică a “spicuirilor din viața” profesorului emerit Vasile Ciurea, profesorului universitar, omului de știință și academicianului Dimitrie Leonida, și mai nou a astronomului Vintilă Șiadbei și profesorului, inventatorului și memorialistului Haralambie Ciocan.
Amintirile din copilărie ale scriitoarei Coca Maria Udișteanu, strânse într-o carte
Coca Maria Udișteanu este cunoscută iubitorilor de carte prin literatura pentru copii pe care a publicat-o. “Retrăiri” este o carte de istorie locală, fiind prezentată urbea de pe Șomuz după perioada celui de-al Doilea Război Mondial prin povestiri adevărate din familia autoarei.
“Un stil alert, plăcut, o lectură tihnită după care te regăsești reconfortat, o sensibilitate din partea unei autoare pe care noi o știam că scrie pentru copii dar care vibrează la toate celelalte aspecte”, a caracterizat Mioara Gafencu cartea.
Autoarea cărții a precizat că acest volum se încadrează în categoria “Amintiri din copilărie”. Pe coperta cărții se regăsește lucrarea “Gospodărie în Buciumeni” a cunoscutului pictor Gabrel Baban, pictură care reprezintă casa bunicilor autoarei.
“Toate amintirile îmi sunt atât de vii în minte încât le-am retrăit cu adevărat”, a spus Coca Maria Udișteanu.
“Nicolae Labiș – Opera Magna”
Cartea “Nicolae Labiș – Opera Magna” scrisă de Nicolae Cârlan a fost prezentată de scriitorii Ioan Țicalo și Doina Cernica. Ioan Țicalo a considerat că autorul a depus o muncă de “Perpessicius” din anul 1975, an în care a fost amenajată la Mălini, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava, Casa memorială Nicolae Labiș. Din acel an și până în prezent Nicolae Cârlan a adunat documente pentru această ediție critică, cvasicompletă și riguroasă care cuprinde tot ce a scris, tot ce-i aparține și-l reprezintă pe Nicolae Labiș.
În cele aproape 1.300 de pagini ale cărții este prezentată opera integrală a lui Nicolae Labiș, începând cu poezia, domeniul său preferat, și continuând cu toate celelalte genuri literare și preocupări ale poetului din Mălini.
“Este lucrarea reprezentativă pentru viața și activitatea acestui mare cărturar sucevean, la care a muncit zeci de ani. Pe lângă instrumentele pe care le are un cercetător, a dat dovadă de extremă răbdare și răbdarea este răsplătită prin această minunată carte”, a precizat Ioan Țicalo.
În cuvântul său, Ioan Țicalo s-a referit și la “răzuirea” lui Nicolae Labiș din literatura română și “fugărirea” acestui poet din manualele școlare.
Implicarea “băieților cu ochi albaștri” în destinul oamenilor simpli
Despre romanul “Destin” scris de Alexa Pașcu și-au exprimat aprecierile scriitorii Ioan Țicalo și Nicolae Cârlan.
“În romanul «Destin»apare acea omniprezență și omnipotență a băieților cu ochi albaștri. Pentru personajul principal, Alexandru Pașcanu, foarte bine dotat intelectual, se încearcă racolarea, dar aceasta eșuează. Al doilea personaj este un doctor veterinar, Bogdan, care este chemat la primul secretar pe județ și i se oferă niște funcții. Omul nu vrea nici să fie membru de partid, nici funcții, vrea să rămână acolo unde este, să-și vadă de treabă. Refuzând, este dat afară din serviciu, i se confiscă mașina și casa și este dat la CAP Libertatea. Omul nu se lasă, îi scrie lui Ceaușescu, este chemat de primul secretar al Sucevei, i se spune că va fi repus în drepturi într-o săptămână. Omul și-a trăit o clipă fericirea, dar la întoarcerea acasă, băieții cu ochi albaștri nu dormeau și la o intersecție intră cu un camion în mașina sa și îl omoară. Este un roman prin care Alexa Pașcu s-a întrecut pe sine”, a precizat Ioan Țicalo.
Scriitorul Alexa Pașcu i-a invitat pe cei prezenți la lectura cărților prezentate, precizând că acceptă orice critică pentru că părerile, ideile, opiniile cititorilor sunt constructive pentru scrierile viitoare.
La final autorii au oferit autografe.
