Orizontul oraşului Suceava, lucrare murală circulară realizată în anul 1982 de pictorul Mircea Hrişcă sub cupola Planetariului din municipiul Suceava, este restaurat în aceste zile de fiica acestuia, artista plastică Oana Ruxandra Hrişcă.
Lucrarea s-a degradat şi necesita o intervenţie restauratorie care să-i redea prospeţimea cromatică
Planetariul/Observatorul Astronomic Suceava, care funcţionează ca departament în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, a intrat, aşa cum ne-a spus directorul obiectivului, lector dr. Cristian Pîrghie, în ample lucrări de renovare şi reabilitare pentru a-şi primi cum se cuvine oaspeţii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică 2014, care va avea loc în această vară.
Cu prilejul efectuării acestor lucrări, artista plastică Oana Ruxandra Hrişcă a avut iniţiativa restaurării lucrării murale, executată cu mai bine de trei decenii în urmă de tatăl său, pictorul Mircea Hrişcă, la baza cupolei din sala circulară a Planetariului. Lucrarea, care prezintă panorama oraşului Suceava şi conferă originalitate Planetariului sucevean în raport cu celelalte obiective similare din ţară, s-a degradat de-a lungul timpului şi necesita o intervenţie restauratorie care să-i redea prospeţimea cromatică de altădată.
Preţios document prin reperele citadine de la începutul anilor '80 pe care le circumscrie
Inaugurat în anul 1982, Planetariul/Observatorul Astronomic Suceava, un edificiu cu linie arhitecturală modernă, era la vremea aceea al treilea obiectiv de acest gen din ţară, fiind totodată cel mai mare în ceea ce priveşte capacitatea sălii (80 de locuri) şi diametrul cupolei.
Pictorul Mircea V. Hrişcă (1938-2005) a primit atunci comanda realizării unei lucrări murale care să prezinte orizontul oraşului Suceava, lucrare care a devenit cu timpul un preţios document prin reperele citadine de la începutul anilor '80 pe care le circumscrie.
Oana Ruxandra Hrişcă îşi aminteşte că tatăl său era foarte preocupat de această lucrare, pe care a realizat-o în condiţii dificile întrucât Planetariul intrase deja în circuitul de vizitare atunci când a început să picteze.
Fiica artistului a ţinut să facă restaurarea, pentru a imortaliza numele tatălui său care nu şi-a pus semnătura
Realizată în plină „epocă de aur”, panorama Sucevei de sub cupola Planetariului are câteva semne ale restricţiilor vremii. Spre exemplu, pe turnurile bisericilor nu apar crucile, iar Biserica catolică „Sf. Ioan Nepomuk” din centrul oraşului, situată vizavi de Palatul Administrativ, nu a fost reprezentată.
În schimb, Cetatea de Scaun a Sucevei şi statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, repere istorice emblematice, sunt bine scoase în evidenţă, la fel cum sunt evidenţiate, printre blocurile de locuinţe, macaralele construcţiei socialiste.
Oana Ruxandra Hrişcă a ţinut mult să facă această restaurare, pe de o parte, pentru a continua munca tatălui său, iar pe de alta pentru a imortaliza numele acestuia pe lucrare, întrucât atunci când a realizat-o Mircea Hrişcă nu şi-a pus semnătura.
*
Există însă şi un alt element al continuităţii în acest gest al restaurării lucrării. Alături de fiica lui Mircea Hrişcă a urcat pe schelă şi nepoata acestuia, Ana, în vârstă de 11 ani, elevă la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava, care a pus şi ea pensula peste straturile de culoare aşternute cu mai bine de 30 de ani în urmă de bunicul său.