Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, cel mai mare eveniment de gen din România

Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” care, aşa cum au spus mai mulţi participanţi ai ediţiei din acest an, a devenit „cel mai mare eveniment de gen din România”, a transformat pentru câteva zile Cetatea de Scaun a Sucevei în cea mai animată locaţie în care s-au conjugat istoria, legenda şi spiritul de petrecere. 

Cetatea, din nou locuită de prinţi şi domniţe, cavaleri şi oşteni, prelaţi şi mireni, meşteşugari, menestreli şi comedianţi

Organizatorii evenimentului, Primăria municipiului Suceava, Muzeul Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava, au oferit publicului un program antrenant şi extrem de divers, menit să satisfacă toate gusturile.

Timp de patru zile, Cetatea Sucevei a fost supusă unui adevărat asediu din partea publicului, care a participat la activităţile care s-au desfăşurat în cele câteva zone de captare a atenţiei spectatorilor: Curtea interioară, Zidul „Alexandru cel Bun”, Zidul de vest şi Şanţul de apărare al cetăţii, precum şi scena în aer liber din incinta Muzeului Satului Bucovinean - unde s-au desfăşurat concertele trupelor invitate.

În Cetatea de Scaun, care a căpătat viaţă, fiind din nou locuită de prinţi şi domniţe, de cavaleri şi oşteni, de prelaţi şi mireni, de comercianţi şi meşteşugari, menestreli, jongleri şi comedianţi, scenelor de trai liniştit li s-au contrapus momente de agitaţie şi de pericol.

Dacă în faţa corturilor, la umbra unor copertine multicolore, femeile coseau sau brodau la gherghef, tinerii se jucau cu mingi confecţionate din sfoară, artiştii cântau sau desenau portrete, iar meşterii confecţionau straie şi podoabe, rastelele grupurilor de oşteni etalau o mulţime de arme şi echipamente de luptă, care sugerau că asupra cetăţii pluteşte ameninţarea unui asediu.

Cavalerii îşi probau platoşele şi coifurile, luptătorii îşi încercau săbiile, arcaşii exersau tragerea la ţintă şi, din când în când, se auzea pocnet de archebuze.

Viaţa în cetate a combinat scene de seninătate şi bucurie cu momente neaşteptate de confruntare şi luptă

Viaţa în cetate a combinat scene de seninătate şi bucurie (cu muzică şi spectacole, cu lecţii de dans şi plimbări ale perechilor îmbrăcate în frumoase costume medievale şi cu prezenţa ubicuă a arlechinului care circula neobosit distrând participanţii), cu momente neaşteptate de confruntare şi luptă (în care războinici fioroşi, cu coifuri şi chivăre strălucitoare, cu cămăşi din zale şi platoşe grele, îşi agitau ameninţători armele).

În atelierele de lupte aveau loc încăierări şi confruntări dure şi se desfăşurau întreceri de aruncarea suliţei sau de tir cu arcul.

Publicul se perinda de la o locaţie la alta, făcea fotografii peste tot, asista la momentele foarte clar punctate în programul festivalului (piese de teatru, spectacole interactive, prezentări de arme, demonstraţii de luptă, concursuri), achiziţiona diverse obiecte scoase la vânzare (amulete, confecţii artizanale) şi se concentra masiv pentru a asista la spectacolele cele mai interesante.

Cea mai largă deschidere de vizionare o oferea aleea protejată cu balustradă, care porneşte de la marginea platoului cu parcare şi se sfârşeşte la capătul podului de lemn care permite accesul în cetate. Sute de oameni au vizionat de pe această alee jongleriile cu steaguri, spectacolele de lupte, turnirul ecvestru sau spectacolele cu foc organizate în şanţul de apărare al cetăţii.

Întrecerile preliminare şi turnirul ecvestru

Dacă lupta cavalerilor a fost o confruntare armată generală, la care au participat oştenii şi cavalerii tuturor grupărilor, trupelor şi ordinelor cavalereşti prezente la ediţia din acest an a festivalului medieval, confruntare la care s-a utilizat tot armamentul din dotare, faimosul spectacol cu cai (susţinut de Vali Vasilescu Production), care avea ca punct forte un turnir ecvestru (punctat la final de salva tunurilor aliniate pe taluzul fortificat al şanţului de apărare al cetăţii), a fost cel mai vizionat moment al festivalului.

Circumscris unei poveşti care avea ca temă lupta dintre bine şi rău, dintre Împărăţia Luminii şi cea a Întunericului, turnirul, în care s-au confruntat şase luptători călări, a fost precedat de câteva întreceri preliminare din desfăşurarea poveştii, probe care au cuprins tăiatul capetelor din galopul cailor, aruncatul suliţei la ţintă de pe cal şi lovirea manechinului cu lancea.

Turnirul, în care cei şase călăreţi s-au luptat cu lancea, dar şi cu săbiile (luptă cu trecere prin baraj de foc şi cu căzături de pe cal), s-a încheiat cu o cavalcadă susţinută de aplauzele şi uralele spectatorilor, după care călăreţii, care s-au ridicat în picioare pe şeile cailor, au salutat publicul şi au făcut reverenţe în faţa spectatorilor.

Coco Fachirul şi spectacolele cu foc

Un alt moment din programul festivalului care a creat emoţie publicului a fost spectacolul prezentat de Coco Fachirul. Curtea interioară a cetăţii a devenit neîncăpătoare la momentul la care Coco Fachirul a urcat pe scenă pentru a-şi prezenta numărul de senzaţie.

A păşit desculţ pe scândura cu cuie (ba chiar a luat pe umeri o asistentă), s-a aşezat cu spatele pe cuiele ascuţite, iar pe piept i s-au urcat câteva persoane din public, a călcat desculţ pe câteva becuri aprinse care n-au cedat nici atunci când a ţinut pe umeri o altă persoană, a spart câteva sticle cu ciocanul şi a călcat pe cioburi, sau a sărit pe ele de pe o scară.

Coco Fachirul, care peste câteva zile va participa la preseleţia pentru concursul „Românii au talent”, a spus că pe primul loc în preferinţele sale se află Festivalul Medieval de la Suceava.

Fascinant a fost şi programul nocturn susţinut în şanţul de apărare de grupul braşovean „Hypnosis”, un spectacol cu foc şi dansuri macabre pe care publicul l-a urmărit de pe aleea cu balustradă şi de pe podul de lemn care asigură intrarea în cetate.

Accesul la vizionare a devenit dificil pentru cei care nu au mai putut să se apropie de balustradă.

Având ca motiv istoria cocoşatului de la Notre Dame, spectacolul nocturn cu focuri rotitoare şi jerbe de flăcări a fost amplificat de efectele jocurilor cu foc ale Cavalerilor Argotici şi a încântat publicul spectator.

Zile şi nopţi în Cetatea de Scaun a Sucevei care au oferit sucevenilor şi numeroşilor turişti care au venit în aceste zile în urbe multiple şi atractive spectacole.