Cea de-a XVIII-a ediție a Târgului meșterilor populari, manifestare organizată, în intervalul 2-4 august, sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei, s-a deschis ieri, în a doua zi de Gustar, la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei.
Cioplitori, ceramiști, iconari, confecționeri de straie și podoabe populare, curelari, producători de dulciuri și cozonaci
Organizatorii evenimentului au invitat în acest an peste 100 de artizani și meșteri populari din mai multe zone etnografice ale țării, cărora li s-au adăugat câțiva meșteri din Ucraina, care și-au prezentat produsele de-a lungul aleii care străbate muzeul în aer liber.
Înșiruiți de o parte și de alta a aleii care traversează incinta muzeului, cu produsele etalate pe mesele și standurile de expunere, artizanii și meșterii și-au întâmpinat clienții îmbrăcați în straie populare specifice zonei de proveniență.
Meșteri cioplitori, ceramiști, iconari, confecționeri de straie și podoabe populare, împletitori, curelari, artizani veniți cu o gamă diversă de obiecte tradiționale decorative și utilitare, dar și producători de dulciuri și cozonaci, siropuri și dulcețuri, toți și-au așteptat cumpărătorii, s-au tocmit la preț și și-au valorificat produsele.
Cusături, împletituri din papură și pănuși, șerbeturi și dulcețuri, opinci din piele
Cusătorese din Bucovina și din Ardeal, cu costume populare, ștergare și straițe din lână (Veronica Hojbotă – din Mănăstirea Humorului, Virginia Sahlean – din Bucșoaia, Veronica Târlă – din Frasin, Maria Galan – din Rădăuți, Maria Bruj – din Prundu Bârgăului, Eva Balasz – din Izvoru Crișului), țesători de covoare, carpete și lăicere sau de cergi mițoase din lână (Maria Oniță – din Salva, Maria Gherghei – din Săpânța), confecționeri de diverse obiecte din materiale textile (Mariana Roșca – din Toplița) sau împletitori din papură și pănuși (Zoltan Dănilă – din Sighișoara) și-au prezentat și și-au vândut marfa la umbra copertinelor.
Ana Neculai, din Văratec, avea masa plină cu siropuri, șerbeturi și dulcețuri „ca la mama acasă”, iar alături de ea și-au etalat produsele meșteșugului lor, opinci confecționate din piele, meșterii Vasile Girigan – din Salcea și bunica Floarea Moldovan – din Runcu Salvei (Bistrița).
Linguri și linguroaie, sărărițe, „căușe, căuce și căpcele”, icoane, ceramică de Corund
Printre meșteșugarii prezenți la târg și-au rânduit ciopliturile și obiectele confecționate din lemn (de la linguri și linguroaie, sărărițe, „căușe, căuce și căpcele”, până la piese de mobilier rustic – mese, scaune, blidare, lăzi de zestre) meșterii Florin Cramariuc – din Suceava, Nucu Bența și Viorel Marian – din Fălticeni, sau Iordan Gușetu – din Băbeni (Vâlcea).
Obiecte artizanale meșterite din lemn (de la căsuțe și biserici miniaturale, până la mici troițe „îmbuteliate” în sticle) au expus spre vânzare Gavrilă Negrea – din Sighetu Marmației și Toader Pop – din Bârsana, iar cu icoane pictate pe lemn sau pe sticlă au venit meșteri iconari atât din Bucovina, cât și din Ardeal, precum și pictori teologi de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași).
Curele, dar și alte obiecte de marochinărie a adus ieșeanul Constantin Vasiliu, iar ceramiștii de la Corund stăteau între vasele lor care-și revărsau în lumina soarelui curcubeul cromatic strălucitor.
Proiectul „Suntem vecini pe Terra” și casele Volovăț și Ostra
Așa cum ne-a declarat Violeta Enea, șeful serviciului Etnografie din cadrul Muzeului Bucovinei, ediția din acest an a Târgului meșterilor populari are și câteva elemente de noutate, cum ar fi prezența unor meșteri și artizani din Ucraina, care participă la invitația Consiliului Județean Suceava ca parteneri ai unui proiect cu genericul „Suntem vecini pe Terra”, proiect prin care este prezentată tot acum, în Casa Ostra din incinta Muzeului Satului Bucovinean, expoziția „Bucătăria franceză”, care ilustrează aspecte ale istoriei și evoluției renumitei gastronomii franceze.
Tot cu prilejul deschiderii acestei ediții a târgului, au intrat în circuitul de vizitare două noi obiective din muzeul în aer liber, și anume casele Volovăț (casă care găzduiește un atelier tradițional de țesut) și Rădășeni (locuința unui pomicultor).
