Baba Dochia și Zilele Babei

Baba Dochia, sărbătorită în calendarul popular la data de 1 Martie, este în tradiția românească, așa cum spune etnograful Mihai Camilar, „o reprezentare maternă și agrară, care, ajunsă la vârsta senectuții, moare și reînvie simbolic la 9 martie, data când, în calendarul iulian, era consemnat Anul Nou Agrar”.
O bătrână nestatornică, destul de dificilă, care-și supune nora la grele și chiar imposibile încercări
Chiar dacă o serie de etnologi au căutat s-o apropie de Cuvioasa Muceniță Evdochia (susținând că „divinitatea populară și-ar fi luat numele de la această sfântă”), deosebirile dintre aceste două personaje feminine privesc atât comportamentul acestora, cât și în existența reală a samaritencei Evdochia.
„Dochia – scrie Mihai Camilar în lucrarea „Calendarul popular bucovinean: punte peste veacurile misterului existenței” (Editura Mușatinii, Suceava, 2012) – este o bătrână nestatornică, destul de dificilă, care-și supune nora la grele și chiar imposibile încercări, aduce vremea urâtă, cu zile friguroase la începutul lui martie și se ceartă mereu cu ciobanii”.
Dochia își trimite nora (tânăra nevastă a lui Dragobete) „să spele la râu lâna neagră până ce aceasta se va albi” și „o trimite, în plină iarnă, să-i aducă fragi”.
Când nora ei, cu ajutorul lui Dumnezeu, îi aduce fragii, Dochia crede că a venit vara și e timpul să urce oile la munte. Îmbrăcându-se cu nouă cojoace, bătrâna urcă pe munte și moare înghețată.
Ciclu de zile presărat cu o multitudine de datini și obiceiuri
Așa cum spune etnograful bucovinean, „instabilitatea atmosferică din prima parte a lunii martie, alternanța momentelor însorite cu cele înnegurate, cu valuri de zăpadă, lapoviță, ploaie și vânt, este pusă în calendarul popular pe seama comportamentului Babei Dochia”.
Aceste zile cu vreme capricioasă poartă numele de Zilele Babei sau Babele, zile în care “Dochia încearcă să urce muntele sfidând frigul și zăpada, dar și presentimentul morții”.
Urcușul greu și vremea în încălzire fac ca bătrână să arunce pe rând cojocele, dar un nou val de frig o surprinde și o îngheață.
Acest ciclu de zile, spune Mihai Camilar, „este presărat cu o multitudine de datini și obiceiuri: mărțișorul, prepararea și consumarea «sfințișorilor», aprinderea focurilor ritualice”.
Potrivit credinței populare, se zice că așa cum vor fi primele trei zile ale ciclului Babelor, tot așa vor fi și cele trei anotimpuri care urmează (primăvara, vara și toamna).