Martie – Mărțișor

Martie, prima lună din străvechiul calendar al romanilor, lună dedicată zeului care întruchipa războiul, dar care era și o divinitate a vegetației și a căldurii, a devenit luna a treia în calendarele iulian și gregorian.
„O perioadă presărată cu multiple obiceiuri și practici magice specifice ritualurilor de regenerare a timpului”
Calendarul popular, așa cum spune etnograful Mihai Camilar, consemnează această lună prin denumiri ca Mărțișor sau Germinar, denumiri care “păstrează semnificația momentului ritualic al Mărțișorului, care se răsfrânge pe durata intervalului 1-31 martie sau exprimă trezirea la viață prin încolțirea semnițelor (germinare) după o perioadă de letargie a timpului”.
Debutul sezonului agrar și al celui apicol, care aveau loc în această lună, „presupuneau ceremonialuri festiv-sărbătorești de o trăire aparte”.
Luna martie era, în societatea tradițională, „o perioadă presărată cu multiple obiceiuri și practici magice specifice ritualurilor de regenerare a timpului”.
Mărțișorul, firul tors de Baba Dochia
Mărțișorul, nu ca denumire a lunii ci, așa cum subliniază Mihai Camilar, ca „simbol de substanță eternă”, este unul dintre obiceiurile păstrate până în zilele noastre, obicei legat de tradiția Dochiei (Baba Dochia, zeitate carpatică sărbătorită în calendarul popular la 1 martie), un vechi scenariu ritual de înnoire a timpului în prag de primăvară.
„Dar mărțișorul – spune Mihai Camilar – este și un fel de amuletă ce semnifică funia anului care adună cele 365 de zile, zile ce aparțineau doar la două anotimpuri, reprezentate prin cele două fire împletite”.
Potrivit tradiției populare „mărțișorul ar fi firul tors de Dochia”, fir asemănător celui tors la nașterea unui prunc de către ursitoare.
Mărțișorul era confecționat de mame și era dat copiilor, înainte de răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie
Menționat scriptic la începutul sec. al XIX-lea în Condica Limbii Române, obiceiul mărțișorului are, conform opiniilor etnologilor, „o vechime multimilenară, fiind în legătură cu celebrarea la 1 martie, de către romani, a primei zile a Anului Nou”.
„Mărțișorul – subliniază etnograful bucovinean – simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară, o înfruntare între aceste două anotimpuri, o ieșire a naturii din tainicele refugii, scenariu ce se repetă anual prin dezghețarea pământului, când plugurile încep să răstoarne brazdele, iar seva începe să urce triumfător în tulpinile copacilor”.
Mărțișorul, care era confecționat de mame (care adăugau și câte o monedă de aur sau de argint) și era dat copiilor înainte de răsăritul soarelui în prima zi a lunii martie, ca simbol al reînnoirii timpului, era purtat de copii la mână sau pe piept timp de 12 zile, sau până la alte sărbători de primăvară (Mucenici, Buna Vestire, Florii, Paști…), ori chiar până la înflorirea pomilor fructiferi, când era agățat de ramurile acestora.
Mărțișorul dobândea, „dacă era purtat cu cinste și demnitate”, „virtuți speciale”
„Treptat – scrie Mihai Camilar – obiceiul dăruirii și purtării mărțișorului s-a schimbat, el începând să fie confecționat și de fete, care-l dădeau fraților sau feciorilor, căpătând alte semnificații și sensuri noi”.
Mărțișorul dobândea, „dacă era purtat cu cinste și demnitate”, „virtuți speciale menite să promoveze sănătatea și deplinătatea fizică a purtătorului, funcția sa apotropaică fiind subliniată și evidențiată de prezența monedei care simboliza curățirea de boli, dar și belșugul și norocul”.
Cât despre semnificația culorilor șnurului, se considera că „albul, garantul purității, era aducător de bucurii, iar roșul substituia căldura verii și ferirea de deochi”.
„Obiceiul mărțișorului – scrie Mihai Camilar în lucrarea „Calendarul popular bucovinean: punte peste veacurile misterului existenței” (Editura Mușatinii, Suceava, 2012) – păstrat, extins și denaturat, a rămas până în zilele noastre cu o oarecare aură a semnificațiilor tradiționale, de multe ori străine înțelegerii omului contemporan, poate și din cauza pierderii în timp a cheii investițiilor metaforice sau simbolice date de către purtătorii inițiali”.