Printează articolul
Trimite e-mail
Zeci de scriitori, veniţi din ţară, dar şi din Ucraina şi Republica Moldova, au fost prezenţi ieri, la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, la aniversarea a 70 de ani de la înfiinţarea revistei „Bucovina literară”. Deschiderea oficială a evenimentului, organizat de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, revista „Bucovina literară”, în colaborare cu Centrul Cultural Bucovina şi Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, a avut loc la ora 11:00, când managerul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, le-a spus bun venit tuturor invitaţilor, mulţumindu-le pentru că au răspuns în număr atât de mare invitaţiei de a fi prezenţi la un eveniment cultural de referinţă pentru Bucovina.
„După 1990, revista a beneficiat de spijinul judeţului Suceava”
„Ne bucurăm că Biblioteca Bucovinei poate găzdui acest eveniment, aniversarea a 70 de ani de la înfiinţarea revistei <Bucovina literară>, revistă apărută la Cernăuţi, în 1941. După 1990, revista a beneficiat de spijinul judeţului Suceava, ca dovadă că a apărut într-un mod oarecum continuu. Apariţia constantă în ultimii ani a revistei <Bucovina literară> a fost posibilă cu ajutorul Consiliului Judeţean Suceava. La eveniment au participat 36 de scriitori din ţară, încă pe atâţia din judeţ, colaboratori ai revistei, membri ai Societăţii Scriitorilor Bucovineni, scriitori veniţi de la Cernăuţi şi de la Chişinău”, a spus Cărăbuş.
Invitaţi speciali
Prozatorul Constantin Arcu,preşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi redactor-şef al revistei „Bucovina literară”, i-a prezentat, la debutul evenimentului, pe toţi invitaţii, scriitori, publicişti, oameni de cultură suceveni, din ţară, veniţi de la Cernăuţi sau de la Chişinău, amintind, la fiecare în parte, câteva date biografice, activitate culturală, cărţi tipărite.
Printre invitaţii speciali ai evenimentului s-au numărat academicianul Dimitrie Vatamaniuc, prozatorul Radu Aldulescu, scriitorul botoşănean Lucian Alexa, scriitorul Liviu Antonesei, poetul, prozatorul, istoricul literar Leo Butnaru, cercetătorul Theodor Codreanu, poetul Gellu Dorian, prozatorul Marian Drumur(pseudonimul literar al lui Marian Ştefan Pavelescu, născut în Cernăuţi, fiul lui George Drumur, care a fost şi redactor-şefal revistei „Bucovina literară”), poetul şi prozatorul Marcel Mureşeanu din Cluj, istoricul literar Liviu Papuc, profesorul universitar, critic literar, eseist şi prozator Adrian Dinu Rachieru, prozatoarea Magda Ursache, împreună cu soţul ei, etnologul Petru Ursache, scriitorul şi publicistul Vasile Tărâţeanu – Ucraina, Ilie Tudor Zegrea,preşedintele Societăţii ScriitorilorRomâni din Cernăuţi, precum şi mulţi alţi invitaţi.
Lansări de carte, recital de poezie, diplome jubiliare
Într-un cadru festiv, la Biblioteca Bucovinei a fost lansată ieri şi cartea Interviurile „Bucovinei literare” - 1990–2010, antologie semnată de Constantin Arcu şi Sabina Fînaru, dar şi ultimul număr al revistei „Bucovina literară”, număr aniversar.
Tot ieri, au fost lansate mai multe volume aparţinând unor autori din ţară, prezenţi la eveniment, spre seară fiind programat un moment liric, un recital de poezie al autorilor prezenţi la Suceava, în cadrul căruia s-au decernat şi diplome jubiliare, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea revistei „Bucovina literară”.
Astăzi sunt programate la Cernăuţi unele activităţi culturale având aceeaşi temă – „Bucovina literară – 70”. Cu sprijinul scriitorilor cernăuţeni, care au fost prezenţi şi la Suceava, va avea loc o întâlnire literară, la ora 12:00, la Palatul Culturii din Cernăuţi, după ce, în prealabil, oaspeţii români vor vizita Universitatea din Cernăuţi.
„Revista este un brand al Bucovinei”
Prozatorul Constantin Arcu,redactor-şef al revistei „Bucovina literară”, susţine că „scopul revistei <Bucovina literară> de astăzi nu este acela de a publica exclusiv materialele membrilor Societăţii Scriitorilor Bucovineni. Nici nu e posibil. Sunt totuşi peste 100, scriu de zor şi producţiile lor nu încap în cele 48 de pagini ale revistei. Pe de altă parte, revista este un brand al Bucovinei, este susţinută din bani publici şi finanţatorii cer o anume calitate care, dacă e să fim corecţi cu noi înşine, nu poate fi asigurată numai prin forţele noastre”.
