Tabăra de creaţie de la Păltinoasa

Cea de-a VII-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, tabără organizată din iniţiativa meşterului cioplitor Toader Ignătescu, care se desfăşoară în intervalul 11 - 17 iulie a.c. sub egida şi cu susţinerea Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi şi a Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului, reuneşte în acest an un număr de 16 artizani şi meşteri populari din România şi din Republica Moldova.

Veterani şi participanţi noi, care diversifică paleta meşteşugurilor

Tabăra, instalată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, în casa de vacanţă a familiei Ignătescu, are în acest an, alături de meşterii care fac parte din nucleul de veterani (care au participat şi la ediţiile anterioare), participanţi noi, care diversifică totodată paleta meşteşugurilor practicate.

Colectivul, aşa cum ne-a spus meşterul cioplitor Toader Ignătescu, este alcătuit din meşterii lemnari basarabeni Grigore Posternac, Vitalie Grumeza, Ştefan Ciumaşu, ieşeanul Gheorghe Durac şi nemţeanul Vasile Neamţu, din tapiserele, cusătoresele şi împletitoarele Silvia Cozmâncă, din Iaşi, Silvia Posternac şi Galina Grumeza, din Republica Moldova, confecţionera de podoabe populare Elena Gheorghian, din Suceava, pictorul iconar Liviu Şoptelea din Botoşani,  ceramiştii basarabeni Iurie şi Lia Cucuietu, precum şi două june creatoare, Florinela Alucăi, din Neamţ (pictură naivă) şi Smaranda Cozmâncă, din Iaşi (împletituri din fibre vegetale), cărora li se adaugă specialista în bucate tradiţionale Anişoara Ciumaşu, din Republica Moldova.

Surcele şi rumeguş, lut frământat, imitaţie de vitraliu

Dacă meşterii cioplitori au umplut deja ograda cu surcele şi rumeguş, fie că fac  mobilier rustic (Vitalie Grumeza, Grigore Posternac, Vasile Neamţu), piese sculptate, măşti, figurine sau diverse scene cioplite în basorelief (Gheorghe Durac, Ştefan Ciumaşu, Toader Ignătescu), retraşi mai la umbră, meşterul olar Iurie Cucuietu şi fiica sa Lia frământă şi modelează lutul.

Iurie execută manual un vas bogat decorat cu elemente viticole, vas care va fi ars într-un cuptor de la Marginea şi va decora apoi casa de vacanţă a familiei Ignătescu.

Lia (elevă în clasa a XII-a la Liceul „Mihai Eminescu” din oraşul basarabean Drochia) modelează din argilă o figură umană.

Aşezat la o masă sub copertina de la intrarea în cabană, pictorul Liviu Şoptelea (care, cu câtva zile în urmă, şi-a luat licenţa în Pedagogia artelor plastice la Universitatea „Ovidius” din Constanţa) realizează pe sticlă, cu pastă de contur de argint şi culori transparente, o imitaţie de vitraliu.

Un balansoar „din strâmbături”, pictură naivă, împletituri din fibre vegetale

Florinela Alucăi (nepoata meşterului nemţean Vasile Neamţu, care a ridicat în mijlocul tăpşanului înverzit un balansoar din lemn de brad şi stejar, „din strâmbături”, cum spune el) pictează cu culori de apă pe lemn, în manieră naivă, o scenă din „Amintirile” lui Ion Creangă („La scăldat”).

Silvia Cozmâncă a adunat în jurul său tapiserele, împletitoarele şi croşetătoarele şi, ca la clăcile ţărăneşti, lucrează şi sporovăiesc între ele.

Preşedinta Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului (asociaţie care susţine financiar de trei ani tabăra de la Păltinoasa), Silvia Cozmâncă (mereu cu ochii la cum lucrează nepoata Smaranda, „ucenica permanentă”, cum spune ea) a început lucrul la un panou împletit din fibre vegetale, o lucrare cu dimensiunile 100 x 50 cm, care va decora o cramă ieşeană. În paralel, împleteşte şi câteva măşti, între care una de „mâţă”.

„O emblemă pentru Păltinoasa”, colierul din lada bunicii, ciorbă de zarzavat şi iahnie de fasole

Basarabeanca Galina Grumeza lucrează la o tapiserie care ar putea fi „o emblemă pentru Păltinoasa”. Tapiseria, cu motive ornamentale geometrice realizate în culorile specifice civilizaţiei Cucuteni (maro, oranj, galben), conţine central, cu litere mari, numele comunei.

Elena Gheorghian, care face podoabe din mărgele, are în lucru un colier pe care-l execută după un model descoperit într-o veche ladă de zestre din casa bunicii.

Trebuie să spunem că meşterii se autogospodăresc în această tabără.

Cu alte cuvinte, trebuie să-şi gătească mâncarea, iar cea care se ocupă de acest lucru este specialista în bucate tradiţionale Anişoara Ciumaşu.

Meniul zilei de miercuri a fost, la prânz, ciorbă de zarzavat şi iahnie de fasole, iar pentru cină bucătăreasa echipei de meşteri a pregătit o tocăniţă de pipote cu ficat de pasăre.

Meşterul cel mai alintat şi petrecerea festivă de sâmbătă

Soţul Anişoarei, meşterul lemnar Ştefan Ciumaşu, râde. Lucrează pe verandă la o miniaturală canoe din lemn de cireş, răsfoind din când în când schiţele preliminare.

Râde pentru că are de ce. „Sunt cel mai alintat dintre toţi cei de aici”, spune el. „Am venit, ca preşedintele de stat, cu bucătăreasa personală după mine”.

Toader Ignătescu, care, atunci când nu are treburi organizatorice, pune mâna pe bardă şi pe daltă şi mai ciopleşte câte o mască sau o lighioană ciudată din cioatele adunate sub peretele cabanei, spune că tabăra se va încheia sâmbătă cu o petrecere festivă.

Anişoara Ciumaşu mi-a şi destăinuit ce va pune pe masă: friptură de curcan la ceaun, şniţele din piept de pasăre şi pilaf.