Mănăstirea Voroneţ a găzduit, duminică, 22 iunie, expoziţia „Restituiri”, un prim pas spre înfiinţarea unui muzeu la Voroneţ. În paraclisul Mănăstirii Voroneţ (realizat în 17 zile), au fost expuse mai multe obiecte de valoare „odoare ale Voroneţului”, restituite de Mănăstirile Suceviţa şi Dragomirna (datorită bunăvoinţei monahiilor Mihaela Cozmei, stareţa Mănăstirii Suceviţa, şi Heruvima Chihai, stareţa Mănăstirii Dragomirna), documente importante cu privire la Voroneţ, „împrumutate” pentru expoziţie de la Complexul Muzeal Bucovina – Muzeul de Istorie, icoane pictate de către măicuţele de la Voroneţ.

 

Tetraevangheliarul de la Voroneţ, la matcă

Un obiect impunător admirat de toţi cei aflaţi la evenimentul cultural organizat la Voroneţ a fost un jilţ „tronul Măriei Sale Ştefan cel Mare”, care a fost restituit de la Mănăstirea Suceviţa.

La reconstituirea „zestrei Voroneţului” vor contribui şi „Tetraevanghel” (tetraevangheliarul) manuscrisul pe pergament cu ferecătură în argint aurit dăruit de Mitropolitul Grigorie Roşca în anul 1557, obiect care a fost adus de la Mănăstirea Dragomirna, unde a fost şi restaurat.

Profesorul universitar Olimpia Mitric - Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava a făcut o prezentare a acestui tetraevangheliar, despre care documentele spun că „alături de cel de la Putna, a fost găsit în Cancelaria Mitropoliei din Cernăuţi”.

Tot de la Dragomirna au fost recuperate şi două cruci, una dintre ele fiind Crucea de lemn de abanos dăruită Mănăstirii Voroneţ de Toma Vistiernicul în anul 1542, de asemenea, restaurată la Mănăstirea Dragomirna.

 

„Strădania de astăzi este un manifest”

Într-una dintre vitrinele expoziţiei se afla şi un acoperământ pentru potir (Împărtăşirea apostolilor), broderie foarte veche, adusă de la Mănăstirea Dragomirna, cu bunăvoinţa obştii mănăstireşti de acolo.

În cea de-a doua vitrină, au fost aşezate două documente care fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Suceava, precum şi câteva cruci de dimensiuni mai mici. Unul dintre documente (cu pecete) atestă dania făcută Mănăstirii Voroneţ de Ştefan cel Mare – satul Tomeşti.

Prezent la vernisajul expoziţiei „Restituiri”, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Suceava, Aurel Buzincu, a spus: „strădania de astăzi este un manifest”.

„Această întâlnire, această expoziţie să fie o rugăminte, chemare la restituire. Se încropeşte la Voroneţ o expoziţie cu obiecte înapoiate de la alte mănăstiri şi mari muzee”, a apreciat Buzincu, care nu este foarte încrezător că vor face mulţi gestul Mănăstirilor Suceviţa şi Dragomirna, în a restitui „odoarele” Voroneţului. Mănăstirea trebuie să aibă o expoziţie permanentă, un muzeu, pe măsura frumuseţii şi măreţiei picturii mănăstirii, au fost de părere oamenii de cultură prezenţi vernisaj.

 

„Dacă n-am cerut, asta nu înseamnă că nu am avut nevoie”

Directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, Vera Romaniuc, prezentă la vernisaj, a apreciat „dragostea încăpăţânată” a măicuţelor de la Voroneţ, care vor să înfiinţeze un muzeu, sperând ca „evenimentul de azi să fie piatra de temelie a viitorului muzeu”. Este de fapt vorba de demnitatea maicilor, a stareţei Irina, care a spus că „dacă n-am cerut, asta nu înseamnă că nu am avut nevoie, dar eu cred că sunt unealtă în mâna Sf. Daniel Sihastrul, care mă înţelepţeşte”.

Publicul prezent la vernisaj a fost impresionat şi de icoanele pictate de măicuţele de la Voroneţ în atelierul propriu. Tot ele au realizat şi pictura de la catapeteasma paraclisului. Pictura de pe pereţii paraclisului aparţin profesorului Mihai Dumitru, de la Universitatea Naţională de Arte „Nicolae Grigorescu”, pictură realizată în perioada 1998 – 2004, cu „mult sfat şi ascultare”.

Sociologul conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan a vorbit despre continuitatea culturală în sfântul locaş, continuitate atestată şi de icoanele realizate în atelierul de pictură de la Voroneţ, sub îndrumarea artistului plastic Mihai Dumitru.

„Voroneţul te obligă să fii a lui sau să te dai deoparte. Mănăstirea nu are un muzeu pentru că biserica este prea frumoasă, dar maica stareţă Irina, împreună cu celelalte măicuţe, au făcut o alegere bună în a anima creaţia culturală, trăirea, continuitatea”, a mai completat Carmen Balan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un prim pas spre înfiinţarea unui muzeu la Mănăstirea Voroneţ.

Comentarii