Oameni care nu mai pot de bine își caută moartea cu lumânarea

Circa 100.000 de euro sunt cheltuiți în fiecare săptămână pe echipamentul și pe salariile celor 15 medici care se străduiesc să-l mențină în viață pe Michael Schumacher. În mod artificial, căci natura și-a spus de mult cuvântul. Inclusiv un medic, prieten apropiat cu fostul pilot de curse, consideră că „asistăm la lungul adio al lui Michael”. O agonie inutilă. Șansele de a reveni la o viață naturală fiind zero. Boală lungă, moarte sigură. Mai sigură de-atât nu se poate.
Și tot acest preț pipărat, plătit cu viața unui om și cu cheltuieli astronomice, pentru ce? Pentru un moft al unui individ care nu mai putea de bine. Care primise de la viață înmiit și înmilionit față de muritorii de rând. Care nu se săturase de adrenalină, deși se bucurase din plin de efectele ei, în cursul anilor mulți de pilotaj în Formula Unu.
A vrut schi, neapărat pe pârtii periculoase. Putea să aleagă șahul, tenisul de masă ori cricketul. Chiar și boxul, care, deși nu e un sport blând, are totuși un grad de risc mai redus. Dar el, nu și nu. A vrut schi. Musai schi. Și i-a înfuriat pe zeii care îl ocrotiseră, în cursul carierei de pilot, pentru a nu sfârși mort ca brazilianul Ayrton Senna sau desfigurat ca austriacul Niki Lauda.
Până la urmă, neamțul Schumacher a primit ce a tot căutat cu lumânarea. E bine acuma, ca legumă de lux? Atâta lume plânge după el.
Schumacher își pune autograful funebru pe o foarte lungă listă de victime de lux ale schiului. O amintim doar pe actrița Natasha Richardson, fiica Vanessei Redgrave și soția lui Liam Neeson. Și pe asta a mâncat-o undeva.
Vedetele de talia celor doi ar trebui să fie mult mai atente cu viața lor. Pentru că viața lor, de la un moment al carierei încolo, nu le mai aparține. Viața lor aparține publicului care își rupe din leafă să le aplaude evoluția. Milioanelor de admiratori, care și i-au ales ca repere demne de urmat.
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.