Aleksandar Hemon: „Omul de nicăieri”

Jozef Pronek, protagonistul fanteziilor din romanul „Omul de nicăieri”, rătăceşte prin Chicagoul anilor ’90. Este un tânăr bosniac care visa în liceu să atingă celebritatea cu trupa sa cântând cântece de Beatles, un specimen anacronic picat în toiul mişcărilor contraculturale ale vremii, un personaj cu o identitate dubioasă şi un trecut ce rămâne parţial învăluit în mister.

Un roman de un umor caustic şi cauterizant

Viaţa lui Pronek pare să se reconfigureze în fiecare nou capitol, din diversele perspective ce reconstruiesc personajul şi în contextele bizare în care se trezeşte blocat: în Kiev, în timpul unei lovituri de stat de după prăbuşirea Uniunii Sovietice, dând mâna cu preşedintele George Bush, cu care are un schimb ridicol de replici, sau militând timorat pentru Greenpeace, sau făcând pe detectivul particular.

Cert este că reuşeşte mereu să stârnească interesul celor din jur, care îi atribuie automat amprenta alienantă şi exotică a refugiatului dintr-o ţară devastată de război.

Privită prin ochii acestui emigrant mereu stingher şi nedumerit de reacţiile celor din jur, lumea se învăluie într-un aer de stranietate ce luminează fiecare detaliu mărunt din noi unghiuri.
„Un virtuoz al limbajului, stilisticii şi observaţiei sociale - remarcă San Francisco Chronicle - Aleksandar Hemon a scris un roman de un umor caustic şi cauterizant. Adolescentul balcanic angoasat şi chinuit de hormoni pe care l-a creat este profund uman, total irezistibil şi adesea haios, în acelaşi timp produsul unei culturi aparte şi om universal.”

Sursa: www.libris.ro