Monitorul de Suceava ASFOR

„România verde în 10 pași”, o strategie confirmată - viitorul este al lemnului

Cosmin ROMEGA

Pădurea, pe bună dreptate numită și „aurul verde”, reprezintă una dintre principalele resurse naturale ale țării noastre, și încă una regenerabilă, încât, cu implicarea specialiștilor în domeniu, crescând sprijinul pentru dezvoltarea sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului, România are șansa uriașă de a dezvolta o economie performantă și, totodată, perfect ecologică, în pas cu țările dezvoltate.

O strategie complexă, profesionistă și mai ales realizabilă, dar care necesită implicare și susținere și din partea autorităților, a fost lansată de către Asociația Forestierilor din România în urmă cu doi ani, pe 15 iunie 2020. O parte dintre propunerile lor din acest document sunt deja puse în practică, altele urmează, dovedindu-și valoarea și aplicabilitatea.

Iar multe altele pot fi făcute de acum înainte, astfel încât beneficiile să fie vizibile pentru toată lumea, la nivel național.

„România și-a asumat, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, o direcție clară pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dincolo de susținerea pentru Pactul Ecologic European (Green Deal), țara noastră a semnat convențiile importante privind combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi Acordul de la Paris sau Protocolul Kyoto 2.

Pandemia de coronavirus și războiul declanșat de Rusia în Ucraina au creat, consecutiv, o serie de probleme la nivelul societății europene, iar economiile naționale sunt supuse unui stres uriaș. Cu toate acestea, direcția asumată, în ceea ce privește protejarea mediului, de către România și de către toate celelalte state preocupate de viitor, a rămas constantă.

În acest context, suntem bucuroși să constatăm că documentul nostru strategic „România Verde în 10 pași”, lansat acum doi ani, la 15 iunie 2020, a fost unul coerent și bine articulat, iar o parte din măsurile pe care sectorul nostru le-a propus au fost duse la bun-sfârșit.

Ne referim aici la finanțarea prin Planul Național Strategic pentru achiziția de utilaje forestiere performante și prietenoase cu mediul; reducerea TVA la lemnul de foc; abordarea corectă a programelor de împădurire a terenurilor degradate; adoptarea programului de urmărire a trasabilității lemnului SUMAL 2; crearea Bursei Lemnului (în parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri); realizarea unei Strategii Forestiere Naționale, aflată acum în fază finală sau înființarea Consiliului Național al Pădurilor (încă la început de drum)”, explică Ciprian Muscă, președintele ASFOR.

 

Lemnul este o resursă regenerabilă, un produs natural și reciclabil.

 

România, pentru că are această resursă, este un jucător important pe piața internațională a lemnului. În contextul în care, pentru perioade de zeci sau sute de ani, arborii captează dioxid de carbon, iar lemnul îl stochează, toate statele dezvoltate care dispun de această resursă fac politici publice bazate pe folosirea lemnului în tot mai multe domenii, și finanțează puternic sectorul forestier și de prelucrare a lemnului.

„România Verde în 10 pași” a propus încă de la început creșterea importanței acordate lemnului ca resursă regenerabilă pentru relansarea economiei naționale pe baze ecologice. De asemenea, este obligatorie menținerea echilibrului între funcțiile economice, sociale și de mediu în gestionarea sustenabilă a pădurilor.

Lemnul este singurul material structural sustenabil care crește în întreaga lume și care poate permite o decarbonizare substanțială a domeniului construcțiilor. Oferă rezervoare vaste de carbon în zonele noastre rurale și depozite de carbon în orașele noastre”, a spus Sampsa Auvinen, președintele CEI-Bois, în Manifestul „E timpul pentru lemn” lansat toamna trecută la Londra, la Festivalului „World of Wood”. CEI-Bois reprezintă 21 de organizații europene și naționale din 15 țări și este organismul care susține interesele întregului sector industrial european al lemnului.

„Un număr semnificativ de studii de evaluare a ciclului de viață au concluzionat că lemnul este o alternativă ecologică, în comparație cu alte materiale de construcție, deoarece nu numai că producția sa consumă mai puțin carbon, dar stochează carbonul pentru o lungă perioadă de timp”, a declarat, la rândul său, Herbert Joebstl, președintele EOS.

EOS reprezintă aproximativ 35.000 de fabrici de produse din lemn din Europa într-un sector care are o cifră de afaceri de aproximativ 35 de miliarde EUR și aproximativ 250.000 de angajați, ASFOR fiind reprezentantul României în această organizație.

 

„Putem transforma potențialul nostru de dezvoltare într-un evident beneficiu național”

 

Reprezentanții ASFOR spun că acum România are șansa uriașă de a dezvolta o economie performantă și, totodată, perfect ecologică, prin luarea unor măsuri necesare pentru o funcționare mai bună a sistemului.

„În acest moment, dacă suntem inteligenți, putem transforma potențialul nostru de dezvoltare într-un evident beneficiu național. Putem ține pasul cu țările dezvoltate dacă vom crește sprijinul pentru dezvoltarea sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului.

Pentru aceasta, avem nevoie să întărim capacitatea de administrare a pădurilor, să mărim acoperirea cu drumuri forestiere, să compensăm proprietarii de păduri pentru pierderile de venit în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate, să impunem folosirea lemnului în construcțiile publice, să finanțăm programe de achiziții de utilaje, inclusiv funiculare, să investim în educație, cercetare, dezvoltare și transfer tehnologic. Să promovăm conceptul de bioeconomie. Să finanțăm IMM-urile, care constituie majoritatea sectorului de exploatare şi prelucrare primară a lemnului, pentru retehnologizarea și diversificarea activității. Să definim produsele din lemn cu sintagma „produse vitale”!”, a adaugat preșefintele ASFOR.

Documentul „România verde în 10 pași” poate fi consultat și descărcat de pe site-ul ASFOR https://asfor.ro/wp-content/uploads/2020/06/ASFOR-Romania-Verde-%C3%AEn-10-pa%C8%99i.pdf



Articol salvat de pe www.monitorulsv.ro, ediţia din 23 Iunie 2022.
Acest articol este proprietatea Monitorul de Suceava si nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.